Rămâi conectat

Cultură Educație

FOTO: Cărţile nu mor la Alba Iulia! Alexandru Ştirban le “vindecă” într-un “mic spital” al cărţii

Mondoc Adriana

Publicat

în

Cărţile nu mor la Alba Iulia! Alexandru Ştirban le “vindecă” într-un “mic spital” al cărţii. El lucrează în muzeu din 1980, iar ca restaurator din 1986.

Centrul Naţional de Conservare şi Restaurare a cărţii vechi, s-a înfiinţat în  anul 1996.  S-a obţinut finanţare de la Bucureşti. S-a dorit, la vremea respectivă, înfiinţarea, pe diferite zone, a centrelor de excelenţă. Era sectorul de restaurare carte, hârtie şi restaurare legătură. Acum se pregătesc de casă nouă,  pentru că vor fi refăcute laboratoarele.

În prezent, echipa cuprinde trei restauratori de corp carte, doi legători şi un chimist investigator.

„Mie întotdeauna mi-a plăcut să zic că suntem un «mic spital» al cărţii“, așa își prezintă activitatea Alexandru Ştirban.

Cartea vine bolnavă, arată rău, are probleme. Îi stabilim un  diagnostic – facem analize, stabilim ce fel de cerneală este, ce fel de hârtie sau piele. Se fac tot felul de teste. Se curăţă mecanic, dar se şi spală pentru că apa curăţă mizeria şi reglează PH-ul. Se stabileşte un tratament, şi se aplică tratamentul.

Amplul proces de „vindecare“ implică mai multe tratamente umede și uscate. Fiecare filă trece prin procesul propriu-zis de restaurare.

Pe parcursul procesului de restaurare se respectă principiile de bază, de la care nu se abate: “Noi nu intervenim, noi respectăm originalitatea cărţii. Ceea ce facem, facem doar ca să o însănătoşim şi ca să îi conferim rezistenţă mai departe. Restaurarea este mai mult meşteşug decât artă, pentru că încercăm să refacem ceea au făcut ceilalţi înaintea noastră, şi ăsta era meşteşug.  Un alt principiu ar fi, toate intervenţiile şi toate materialele folosite dau posibilitatea să fie intervenţii reversibile, iar al treilea principiu: minima intervenţie. Nu intervenim pe o carte de dragul de a o restaura şi a câştiga nişte bani. Facem acea restaurare pe volum nedesfăcut”.

Mai aflăm de la Alexandru Ştirban, cauzele deteriorăii unei cărţi. Condiţiile de păstrare spun foarte multe: omul, este cel mai dăunător şi faptul că nu este bine păstrată, apoi condiţiile de umiditate,  de lumină, insectele şi felul în care este depozitată. Îţi dai seama dacă sunt deteriorări biologie pentru din felul în care îşi schimbă culoarea hârtia, apar sporii. Dacă sunt carii îţi dai seama că atacă şi lemnul, şi pielea şi hârtia. Şi chiar ce pot să facă elementele constitutoare, lemnul, pielea sau cerneala din care este făcută cartea.

Materiale folosite trebuie să fie compatibile cât de cât cu cele vechi. La cartea veche, majoritatea, folosim hârtie produsă manual. Trebuie ştiută atât grosimea hârtiei, cât şi cromatica. Pielea folosită la scoarţe este o piele tăbăcită vegetal, cu tanin vegetal, nu cu tăbăcire chimică. Adezivul este  CMC – carboximetil celuloză pentru reîncleiat corp carte şi hârtie, iar la legătorie se foloseşte pap din făină.

Acum, echipa lui are 2.500 de volume de carte veche de la Mitropolia Clujului, la care se face dezinfecţie şi desprăfuire. „Se curăţă pagină cu pagină, şi se adună grămezi întregi de praf. Există o bucurie şi o tensiune. Niciodată nu ştii ce găseşti. Începi cu ceva şi dai şi de altceva”. Dar, se pregăteşte şi pentru o restaurare “spectaculoasă”, o copie după Cazania lui Varlaam, carte de învăţătură, început de secol XVIII.

A lucrat pentru muzeu, dar şi pentru extern – Muzeul Naţional de Artă de la Bucureşti, Mitropolia Clujului, Biblioteca Judeţeană Arad, Consistoriul Bisericii Evanghelice de la Sibiu etc.

Din numărul mare de cărţi şi documente restaurate, amintim: „Liturghierul de la Slatina”, sec. XVI – manuscris miniat pe pergament, „Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur”, 1620, manuscris miniat pe hârtie, „Tetraevanghelie”, 1555 – manuscris pe pergament, sec. XIV, „Incunabul”, 1689, „Cazania lui Varlaam”, Iaşi, 1643, dar şi tipăturile care au văzut lumina tiparului la Alba Iulia, „Noul Testament”, 1648, „Psaltire”, 1651, „Molitvenic”, 1688, „Chiaricodromion”, 1699, „Pâinea pruncilor” 1701, precum şi „Colecţia de Diplome medievale pe pergament, hărţile vechi, documentele, afişele sau ziarele de epocă”.

Pe Alexandru Știrban și echipa sa îi găsiţi la Muzeul Național al Unirii,  deschis de luni-vineri, în intervalul orar 8.00-16.00.

[nggallery id=5930]


Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI



Publicitate

Știri recente din categoria Cultură Educație

Cultură Educație

Astăzi: 103 ani de la momentul punerii pietrei de temelie a Catedralei Reîntregirii și Încoronării din vechea Cetate a Bălgradului

Bogdan Ilea

Publicat

în

Astăzi: 103 ani de la momentul punerii pietrei de temelie a Catedralei Reîntregirii și Încoronării din vechea Cetate a Bălgradului S-au împlinit 103 ani de la momentul în care arhitectul Victor Ștefănescu a pus piatra de temelie a Catedralei Reîntregirii și Încoronării din vechea Cetate a Bălgradului. Joi, 28 martie 2024, se împlinesc 103 de […]

Citește mai mult

Secțiune ȘTIRI RECENTE CATEGORII

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Politică Administrație

Opinii Comentarii

Secțiune Articole Similare

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2024 Ziarul Unirea