Ziarul Unirea

Escrocheria de la CEC Zlatna: Povestea angajatei care a furat peste un milion de euro din conturile CEC şi i-a donat la biserici. A vrut să se răzbune pe şefi

Escrocheria de la CEC Zlatna: Povestea angajatei care a furat peste un milion de euro din conturile CEC şi i-a donat la biserici. A vrut să se răzbune pe şefi

Încă un episod în epopeea uneia dintre cele mai spectaculoase escrocherii bancare din județul Alba, după ce persoana trimisă la închisoare pentru delapidarea unei sume echivalente cu mai mult de 1 milion de euro a fost liberată condiţionat. Elena Metesan a părăsit Penitenciarul Gherla în luna ianuarie 2021, după ce a ispășit 4 ani și 4 luni de închisoare din pedeapsa de 5 ani și 6 luni pronunțată în 2018. CEC Bank își asigura clienții că disponibilitățile lor sunt în siguranță, în urma masurilor luate pentru a preveni astfel de incidente.

Aceasta ar trebui să achite băncii suma de 4.227.940 lei și 235.981 euro, dar magistrații care au judecat cererea de liberare condiționată au constatat că nu are niciun venit. Prin urmare, femeia în vârstă de 59 de ani nu a plătit și nici nu vă achita niciun leu din bani pe care i-a primit de la clienți pentru a-i depune în conturile bancare. Elena Metesan a executat peste 1.700 de zile de închisoare, iar pentru a putea beneficia de liberare condiționată, ea trebuia să execute 1.340 de zile.

ELIT

„Deținută nu a fost sancționată disciplinar. Nu muncit în timpul detenției, fiind inapta. A avut o comportare regulamentara și a dat dovezi de îndreptare. A fost receptiva la activitățile cultural-educative. Pentru comportarea avuta a fost recompensata de 3 ori cu suplimentarea drepturilor.

Condamnata executa pedeapsa în regim deschis. Persoana privata de libertate a fost obligata la despăgubiri prin sentință de condamnare, adică 4.227.940,06 lei și 235.981,21 euro dar din acte reiese că aceasta nu are venituri”, se precizează în minuta deciziei Judecătoriei Gherla din 15 ianuarie 2021.

Scandalul a apărut în 2016

ADEZIUNE PLUS ALBA

Scandalul CEC Zlatna a izbucnit în august 2016, când mai mulți deponenți persoane fizice au constatat că nu mai au niciu un leu în conturile bancare. Dosarul cu privire la o alta angajata a băncii, sora cu Elena Metesan, a fost disjuns, dar se afla în continuare la Parchet. Bani sustrași din conturi au fost plătiți, deja, de către CEC către 185 de clienți care și-ai pierdut sumele depuse în conturi.

Un număr de 129 de clienți nu au fost despăgubiți automat pe motiv că nu dețineau documente care să ateste faptul că ar fi avut în cont sumele de bani pe care le-au solicitat. Cea mai mare parte a acestora au acționat în judecata banca și au obținut în justiție despăgubirile solicitate.

A vrut să se răzbune pentru condițiile de munca

În declarația data în fata anchetatorilor, Elena Metesan a spus că nu a dorit să prejudicieze clienții, cunoscând faptul că oricum vor fi despăgubiți și nici nu a dorit să se îmbogățească, ea susținând că ar fi donat banii sustrași. A afirmat, în schimb, că era nemulțumită de condițiile de munca, de modul în care a fost tratata de superiori și de salariul primit.

„Scopul urmărit de către inculpata Metesan Elena a fost în primul rand de sabotare a activității CEC, inculpata considerand că nu a fost apreciata corespunzător de către conducerea unității și în mod subsidiar de obținerea unor foloase de natura financiara”, se afirma în motivarea hotărârii de condamnare.

Cea mai mare parte din banii sustrași de la clienți ar fi ajuns la parohii ortodoxe din Zlatna. În cadrul perchezițiilor desfășurate în 2016 la domiciliul femeii, anchetatorii nu au găsit sume de bani, ci doar înscrisuri bancare. Activitatea infracțională s-a derulat într-o perioada de peste șase ani, fară că șefii acesteia de la sucursala din Alba Iulia să se prindă de manevrele ei. Afacerea a explodat în momentul în care nu a mai putut face niciun fel de operații bancare care să îi ascundă faptele.

Cum a delapidat banii oamenilor

„Inculpata Metesan Elena a recunoscut comiterea faptelor, precizând faptul că scotea sume de bani din conturile clienților prin următoarea modalitate: Întocmea un ordin de retragere în numele clientului, pe care îl transmitea în format electronic șefei de agenție T.E., iar aceasta îl semna, având încredere în angajata, ulterior era transmis casierei Popa Viorica (sora inculpatei Metesan – n.r.) care elibera suma de bani inculpatei Metesan Elena, iar aceasta își însușea suma de bani, semnând în locul clientului cu privire la primirea sumei de bani”, se mai susține în hotărârea judecătorească.

O alta metoda de delapidare era de a nu depune sumele de bani încasate de la clienți în conturile de depozit sau chiar însușirea acestor sume fară a deschide astfel de conturi pentru clienții noi ai unității bancare.

Ce metode erau folosite

„În aceasta a doua situație au fost identificate cazurile unor clienți cărora, de regula, le-a fost emis un document bancar intitulat retragere/depunere numerar – (retras din uzul bancar), conținând date de identificare ale deponentului, descrierea operațiunii (suma depusa), unitatea bancara, data operațiunii și semnăturile titularului împreună cu ale funcționarelor bancare (ofițer cont și casier).

În fapt, aceste documente nu au fost înregistrate niciodată în evidentele unității bancare, fiind formulare care nu prezinta serii sau numere de identificare, doar antetul unității bancare și astfel, o parte din clienți au constat faptul că, desi dețin aceste documente, nu au figurat niciodată cu cont de depozit deschis la unitatea bancara.

Totodată inculpata a mai precizat că au existat cazuri în care clienții îi dădeau sume de bani, pe care nu-i depunea la CEC, insusindu-și sumele de bani”, se mai susține în hotărâre.

Recent, CEC Bank SĂ a acționat în judecata la Tribunalul Alba doua persoane fizice fata de care are pretenții financiare în valoare de 4.303.244 de lei.

Poziția CEC Bank

Reprezentanții CEC Bank au transmis că acest caz este unul vechi, și că banca a implementat mai multe sisteme pentru a preveni astfel de cazuri.

„Cazul semnalat este unul istoric, din 2016. Ne asiguram clienții că disponibilitățile lor sunt în siguranță. Banca are o politica de zero toleranta la fraudele interne și a implementat sisteme suplimentare de control intern și proceduri pentru a preveni apariția unor situații similare.

Toți clienții Agenției Zlatna ale căror tranzacții contestate au fost identificate în sisteme, sau pentru care exista hotărâri ale instanței, au fost despăgubiți operativ de banca”, au precizat reprezentanții băncii.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

OFICIAL| 3.697 cazuri noi de coronavirus în România. Bilanțul total ajunge la 676.968 de îmbolnăviri

Marți, 12 ianuarie 2021, Grupul de Comunicare Strategică a dat publicității noul bilanț al pandemiei de COVID-19 în România. Până… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

FOTO| Mesajul ISU Alba pentru cei care își sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe: „Un sincer și călduros LA MULȚI ANI!”

Cu ocazia sărbătorii Sfântului Gheorghe din acest an, ISU Alba a dorit să transmită tuturor celor care își serbează onomastica… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

1 comentariu

unu 26 martie 2021 at 10:36

Oamenii ar trebui sa fie incurajati sa reclame abuzurile sefilor. S-ar prevenii multe actiuni de acest gen. Sunt si alte institutii unde sefii fac abuzurii fata de subordonati profitand de protectia partidelor sau a relatiilor de rudenie sau de alta natura.

Comentariile sunt oprite