Elena Ignat: Contestația în urma concursului pentru postul de inspector școlar general a primit răspuns favorabil. Scrisoare deschisă

Directoarea Școlii ”Avram Iancu” din Alba Iulia și fostul candidat la funcția de inspector școlar general al IȘJ Alba, Elena Ignat, a precizat că a primit răspuns favorabil în urma contestației depuse la MECS, punctajele au crescut la ambele probe, dar nu suficient de mult pentru a modifica rezultatul final. Astfel, Marcela Dărămuș este noul inspector școlar general al IȘJ Alba.

Elena Ignat și alți cinci foști candidați, din alte județe, la funcția de șefi ai IȘJ, au trimis o scrisoare deschisă ministrului Sorin Câmpeanu, cu titlul ”Concursul pentru funcția de inspector școlar general a fost unul ”cu dedicație” care sfidează legea”.

”Contestația pe care am depus-o la MECS, în urma concursului pentru postul de inspector școlar general, a primit un răspuns favorabil. Reevaluarea realizată de către comisia de contestații  a avut ca rezultat  creșterea  punctajelor la ambele probe contestate, CV și interviu, cu o diferență  totală cumulată de 16 puncte, adică de la 107 inițial la 123, în urma reevaluării, astfel rezultatul final fiind ,,admis’’. Această diferență de punctaj denotă că demersul pe care l-am făcut, de a contesta rezultatul, a fost unul corect și fundamentat și arată, de asemenea, neseriozitatea și superficialitatea manifestate de comisia de concurs, dar  și caracterul tendențios cu care au fost evaluați toți  candidații care și-au bazat participarea, la această competiție, exclusiv, pe cunoștințele și competențele acumulate  și nu pe niște așa-zise ,,liste scurte’’ transmise de la vreun partid.

Rezultatul contestației, deși face unele reparații, nu este unul care să mă mulțumească sau care să stopeze acțiunile demarate pentru demascarea ilegalităților care au patronat acest examen, încă de la anunțarea lui. Indiferent de rezultat, acesta ar fi fost acceptat, cu o singură condiție, și anume, să fie bazat pe adevăr și corectitudine. Demersul meu nu avea ca scop principal creșterea punctajului, ci rezolvarea acestor abuzuri și ilegalități manifestate pe durata organizării și desfășurării acestui concurs, concretizate în acțiuni care i-au nedreptățit pe unii candidați, i-au favorizat pe alții și au viciat rezultatul final.

Împreună cu alți colegi care, ca și mine, au simțit și au văzut manifestându-se aceste abuzuri, vom continua demersurile noastre pentru a demonstra adevărul și pentru a crea acel precedent atât de necesar societății noastre, al ascensiunii bazate pe competență, prin metodele legale pe care le avem la dispoziție.

Vrem, ca în urma eforturilor noastre, oricare dintre colegii noștri, atunci când este bine pregătit și are calitățile necesare, să îndrăznească să participe la un concurs fără teama că rezultatul depinde de telefoanele date, de intervențiile sau de apartenența politică.

Ar fi de dorit ca aceia care nu au calitățile necesare, să ezite sau, poate, să amâne decizia de a participa, pentru momentul în care vor fi reușit să le dobândească prin efort propriu, chiar dacă, în unele cazuri, este posibil ca acest moment să nu vină niciodată”, a precizat Elena Ignat.

Scrisoare deschisă adresată domnului MIHAI SORIN CÂMPEANU, MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Concursul pentru funcția de inspector școlar general a fost unul ”cu dedicație” care sfidează legea

De mai bine de şapte ani posturile de conducere din învăţământul preuniversitar (inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct, director CCD, inspector școlar, director) nu au fost ocupate prin concurs, ci prin detaşare în interesul învăţământului, acest fapt generând, din păcate, instabilitate, dar mai ales “oportunitatea” ca politicul să intervină în aceste numiri.

Din această perspectivă, concursul pentru ocuparea posturilor de inspector școlar general putea fi un prilej, pentru dumneavoastra domnule, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul Educației și Cercetării Științifice, să faceți dovada că susțineți promovarea competenței și că veți impune un minim respect pentru lege și regulile pe care dumneavoastră înșivă le-ați stipulat prin ordinele de ministru emise. De asemenea, concursul putea fi șansa începerii depolitizării funcțiilor de conducere din învăţământul preuniversitar.

Din păcate această șansă a fost ratată de actuala conducere a Ministerului Educației și Cercetării Științifice.

Acest concurs a fost marcat de abundența de abuzuri, nereguli și vicii de procedură, care s-au manifestat de la anunțarea lui și până la rezultatele extrem de controversate și evident direcționate în favoarea clientelei de partid.

Concursul a fost organizat la „plesneală” și într-o grabă suspectă, fără să se țină cont de perturbările pe care acesta le provoacă în activitatea inspectoratelor școlare. Domnule ministru ar fi trebuit să știți că, la nivelul inspectoratelor școlare, sunt sarcini de etapă, activități planificate, încă de la începutul anului școlar, conform planurilor manageriale și că un astfel de concurs trebuie anunțat cu un an înainte, în așa fel încât el să fie parte a acestor planuri manageriale. Știți, oare, domnule ministru că activitatea în ISJ-uri este blocată de desfășurarea acestor concursuri, tocmai acum când ar trebui să se pregătească organizarea și derularea în bune condiții a examenelor naționale? Îi interesează pe cei care sunt la cârma ministerului acest aspect sau tot ce contează este fixarea unor oameni, în majoritatea cazurilor incompetenți, dar cu carnet de partid, pe aceste posturi?

În vederea desfășurării acestui concurs au fost făcute modificări ale metodologiei de concurs, unele dintre ele nefiind în concordanță cu prevederile Legii Educației Naționale, modificări făcute într-o mare discreție, probabil cu intenția ca ele să nu fie cunoscute în timp util de cadrele didactice, interesate să participe la această competiție.

De menționat, aici, impunerea certificatului medical, care a fost emis prin OM. 3177/147, din 5 februarie 2015, dar care a fost publicat și a intrat în vigoare abia în 12.02.2015, după începerea perioadei de înscriere, foarte mulți candidați neștiind despre acesta, motiv pentru care dosarele lor au fost respinse. Oare vă asumați vreo vină, domnule ministru, în ce privește această situație?

Mai mult decât atât, la nivelul unor inspectorate școlare, inspectorii școlari generali în funcție, candidați la acest concurs, au recurs la încălcarea gravă a prevederilor legale, la intimidări și amenințări pentru a bloca accesul și înscrierea altor cadre didactice la acest concurs. Această situație a fost semnalată, de altfel, Ministerului Educației și Cercetării Științifice, răspunsul primit fiind unul sec, situațiile de acest gen fiind transmise spre soluționare tocmai celor care au comis aceste abuzuri și au incalcat legea.

Prin urmare, să înțelegem că aceasta este modalitatea de soluționare a situațiilor în care se comit abuzuri si se încalcă legea de către cei care ar trebui să vegheze la respectarea ei?

O altă anomalie a acestui concurs a fost nerespectarea ordinii probelor, așa cum era prevăzută în metodologie.

În conformitate cu metodologia de desfăşurare, concursul era compus din trei probe, în următoarea ordine: proba A – evaluarea CV-ului, proba B – test grilă şi proba C – interviu. De ce nu s-a respectat ordinea probelor, specificată de metodologie?

Proba A – evaluarea CV-ului este prima probă a concursului, asta însemnând că rezultatele ei trebuiau să fie cunoscute înaintea probei B – testul grilă. În realitate, evaluarea CV-ului s-a făcut la final, cu scopul reglării punctajului, în funcție de candidat. Mai mult, punctajele la această probă, obținute de candidați, au fost supraevaluate sau mult subevaluate, în funcție de candidat și de obiectivul ce trebuia realizat, punctajele fiind anunțate, fără să fie justificate, abia după proba interviului.

În ce privește următoarea probă, cea a testului grilă, dorim să vă aducem informaţii care sunt de natură să vă înlăture orice mirare cu privire la o presupusă “molimă” ce bântuie prin minister şi îi lovește pe candidaţi, determinându-i să se retragă “din motive personale” din concurs.

În realitate, toți cei 28 de candidaţi, aşa-zişi retraşi, au participat la proba B – testul grilă şi au fost evaluaţi. Dovadă fără echivoc că au fost prezenţi şi au finalizat proba, fiind e-mail-ul trimis de fiecare, e-mail ce conținea rezolvarea testului grilă. De retras, este adevărat că s-au retras, însă numai după ce le-a fost comunicată nota obţinută la testul grilă, ce-i drept sub 7, proba fiind astfel picată și ceea ce este și mai grav, retragerea din concurs s-a produs la sugestia comisiei.

Credeţi că o asemenea stratagemă poate fi, prin extrapolare, o eventuală soluție salvatoare, care ar genera promovabilitate 100% spre exemplu, la bacalaureat? Ce ar fi dacă imediat după ce cunoaştem notele candidaţilor la bacalaureat , le-am sugera celor care nu au note de trecere să facă o solicitare de retragere din examen? Astfel, vom avea doar candidaţi retraşi şi candidaţi reuşiţi, niciunul picat.

Cu siguranţă, nu aceasta este soluţia pentru bacalaureat şi nici pentru un concurs organizat, la cel mai înalt nivel de Ministerul Educației și Cercetării Științifice.

Considerăm că cele prezentate mai sus constituie poate cea mai gravă încălcare a legii, petrecută în acest concurs. Vă rugăm să consultaţi documentele oficiale, cele cu rezultatele candidaţilor, afişate la finalul fiecărei zile de concurs. Veţi constata că cei 28 de candidaţi nu au nicio notă, asta însemnând că s-au retras înaintea primei probe. În realitate, însă, nu le-a fost evaluat CV-ul, evaluarea fiind amânată pe mai târziu ca modalitate de reglare a punctajului, după cum am explicat mai sus, iar nota obţinută la testul grilă nu le-a fost publicată pentru că a fost sub 7, asta generând calitatea de respins la concurs. Probabil că era greu de explicat motivul pentru care unui candidat respins i se semna un ordin de ministru de detașare în interesul învăţământului pe funcţia de inspector şcolar general.

Cum ați permis, domnule ministru, retragerea din concurs „pe motive personale” a celor 28 de candidați, care nu au obținut peste 7, la testul grilă, iar apoi erați foarte mirat de molima ce bântuie prin minister și îi lovește pe candidați? Știați că retragerea din concurs s-a realizat prin instigare la fals și uz de fals?

Mai mult decât atât, cei care n-au reușit să obțină notă de trecere la testul grilă și s-au retras „pe motive personale” au fost numiți, în zilele următoare, în comisiile de concurs, pentru a evalua alți candidați? Vi se pare normal și mai ales moral acest lucru?

De asemenea, tot referitor la proba B – testul grilă, prin OM. Nr.3169/2015 s-a modificat punctajul itemilor, din testul grilă, fără însă a se specifica, în metodologie, că pot fi acordate punctaje parțiale. Cine și pe ce bază legală a decis acordarea acestor punctaje, mai ales că variantele nu au fost evaluate cu punctaje egale (0,25 o variantă corectă, 0,55 două variante corecte și 0,85 trei variante corecte). De ce și pentru ce interese, testele grilă nu au fost corectate la vedere în prezența candidatului? Oare nu așa se procedează într-un concurs corect și transparent? S-a ignorat faptul că suntem dascăli și știm ce înseamnă o evaluare corectă.

Cât de moral și corect vi se pare, domnule ministru, ca în comisia de concurs să fie numiți, în primele zile, inspectori școlari generali care, în ultimele zile ale concursului, au fost și ei concurenți, după ce s-au familiarizat cu itemii pentru proba scrisă? Nu reprezintă aceasta o discriminare în sensul favorizării unor candidați?

Pentru proba B – testul grilă, timpul alocat conform metodologiei era de 30 de minute. Considerați, domnule ministru, că timpul de lucru este același și obligatoriu pentru toți candidații sau este un timp acordat preferențial în funcție de apartenența politică a acestora? Când este, din punctul dumneavoastră de vedere, un abuz din partea comisiei de concurs? Atunci când se admite depășirea timpului regulamentar de 30 de minute sau atunci când în astfel de situații candidații sunt eliminați din concurs?

Cum vă explicați, domnule ministru, că noi, cei respinși, am fost admiși la testul grilă (proba cunoștințelor), am fost subevaluați la CV și, culmea, subevaluați/respinși la proba interviului prin evaluarea, după bunul plac și „așa cum trebuia” de către comisia de concurs.

Cunoașteți, domnule ministru, că atitudinea membrilor comisiei de concurs, în timpul interviului, în mod special cea a președintelui (care nu a fost prezent tot timpul în sală) a fost una tendențioasă și de intimidare a unor candidați, folosindu-se expresii nedemne pentru funcția pe care o reprezintă la nivel ministerial: „Sunt comunist, iar pentru mine învățământul de dinainte de ”89 a fost unul adevărat. Lăsați-mă cu standardele europene!” În condițiile în care unii candidați vorbesc de standarde europene, indicatori de performanță, domnul președinte afirmă: „Aveți un limbaj de lemn”. Ca să nu mai amintim o altă afirmație făcută senin de această persoană considerată „specialist” din fruntea Educației, și anume aceea că dansul personal nu crede că ar putea rezolva de nota 7 itemii de la proba scrisă! E clar că acest domn nu corespunde funcției pe care o ocupă și că nu avea ce căuta într-o astfel de comisie, fiind depășit de ceea ce înseamnă cunoștințe și limbaj de management educațional.

Cele mai sus menționate sunt abuzuri și ilegalități pe care, în calitate de candidați la concursul pentru funcția de inspector școlar general, le-am simțit și le-am văzut manifestându-se, blocându-ne accesul cinstit spre funcția de inspector școlar general, celor care am îndrăznit să participăm la acest concurs, neavând carnetul partidului aflat la putere, dar având competențele și profesionalismul necesare, pentru o astfel de funcție, într-un grad mult mai înalt decât contracandidații noștri, declarați abuziv, „câștigători”. Este sfidător ceea ce s-a întâmplat, iar sfidarea este în principal la adresa sistemului de educație pe care, afirmați că doriți să-l reformați. Oare cu astfel de metode și cu astfel de oameni veți asigura succesul? V-ați discreditat, domnule ministru, pentru că din fericire, la nivelul județului, cadrele didactice ne cunosc prestația și activitatea, știind să facă diferența între candidați, iar prin rezultatul concursului ați demonstrat că tot ce contează într-o astfel de „competiție” este culoarea politică. Au fost martori la această șaradă și liderii sindicatelor reprezentative din județele noastre, care pot confirma tot ceea ce s-a întâmplat, desigur cu excepția celor care sunt afiliați partidului aflat la putere.

Credem că nu veți accepta, ca printr-un concurs incorect, care sfidează legi, metodologii și oameni, să continue influența politicului și a intereselor oculte în sistemul de educație. Sistemul de educație nu are culoare politică, iar calitatea educației este dependentă de profesionalismul și competența celor care conduc și iau decizii în sistem.

La toate problemele sesizate, la întrebările pe care vi le-am adresat, stau mărturie documentele comisiei de concurs și înregistrările audio-video, iar rezolvarea este una singură, domnule ministru: anularea concursului și, în consecință, sancționarea celor vinovați.

Suntem convinși că puteți fi garantul promovării profesionale pe baze legale, corecte și echidistante și nu pe criterii ce țin de sfidarea legii și a bunului-simț și că aveți tot interesul și preocuparea ca în mandatul dumneavoastră incompetența să fie dată deoparte.

Puteți încerca măcar!

Candidații cărora sistemul patronat de dumneavoastră le-a luat în mod nedrept și abuziv șansa de a deveni inspectori școlari generali:

Prof. dr. Nadia RAȚĂ – Mureș

Prof. dr. Daniel BOTEZATU- Botoșani

Prof. Elena IGNAT – Alba

Prof. Marius GONDOR – Arad

Prof. Luminița PREDA – Dâmbovița

Prof. Ionela VOICU – Buzău

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI