De mâine putem alege între buletinele obișnuite și buletinele biometrice

Buletinele biometrice (cărțile de identitate cu cip), pe care vor fi stocate informatii precum prenumele parintilor, dar si date biometrice ca imaginea faciala si amprentele vor putea fi alese, începând cu 1 aprilie 2014, de de români, în locul cărților de identitate obișnuite. Potrivit autorităților, noile buletine includ măsuri avansate de protecție în cazul tentativelor de duplicare sau de alterare a datelor cu caracter personal.

Puternic combătute de activiștii pentru respectarea dreptului la viața privată și a libertăților civile, cărțile de identitate biometrice au devenit în ultimii ani o realitate în tot mai multe țări de pe toată suprafața globului.

Documentul va reda în continuare numele și prenumele, sexul, cetățenia, data și locul nașterii, semnătura, fotografia, codul numeric personal și adresa.

Argumente aduse de adepții tehnologiei biometrice de identificare (conform PaymentsJournal), sunt: cardurile oferă numeroase oportunități dincolo de scopul de identificare, în domeniul plaților și al îmbunătățirii eficienței guvernamentale. De exemplu, în Portugalia, cartea de identitate cu cip preia funcțiile altor cinci carduri emise de guvern – vechea carte de identitate, cartea de alegător și instrumentele folosite pentru plata taxelor, în domeniul securității sociale și în cel al serviciilor sociale.

De cealaltă parte, cei care se împotrivesc utilizării buletinelor biometrice spun că datele personale critice pot fi prea ușor furate și că această tehnologie oferă guvernului mai multe informații decât este necesar, despre cetățeni.

Adoptarea noii tehnologii de identificare s-a realizat diferit în Europa. În timp ce țări ca Danemarca și Irlanda au respins pur și simplu ideea, altele au impus-o ca obligatorie. Cele mai multe însă le dau cetățenilor posibilitatea de a alege. În unele cazuri, ideea a fost abandonata ca urmare a opoziției întâmpinate.

*Buletinele biometrice în principalele state din Europa

Belgia este una dintre primele țări europene care a introdus buletinul electronic, în 2004, devenit obligatoriu din 2009. Aici fiecare cetățăean poate verifica online ce informații deține guvernul despre el, potrivit MyEurop.info.

În martie 2013, Adunarea Națională a Franței a adoptat o lege care propunea crearea unui buletin biometric pentru cetățenii francezi, în scopul combaterii furtului de identitate. Cardurile urmau să includă informații personale precum amprenta, fotografia, înălțimea și culoarea ochilor. În aceeasi lună, Curtea Constituțională a Frantei a decis că legea este neconstituțională, potrivit Le Monde.

Guvernul Laburist al Marii Britanii a lansat în 2009 un proiect privind emiterea de cărți de identitate biometrice, folosind o bază cu datele a 15.000 de voluntari. În urmatorul an, noul guvern condus de David Cameron a considerat că un astfel de proiect este prea scump și încalcă libertățile civile, astfel că a dispus anularea lui, criticând totodată administrația anterioară pentru politicile abuzive privind administrarea datelor personale ale cetățenilor.

Din noiembrie 2010, Germania emite cărți de identitate cu cip RFID (identificare pe baza de frecvența radio). Datele conținute de acesta sunt numele și data nașterii, fotografia și, la cererea posesorului, amprentele. Germanii pot utiliza buletinele electronice și pentru se autentifica pe Internet – atunci când este necesar pentru verificarea vârstei sau pentru a aplica la diverse programe guvernamentale. Pe cip poate fi reținută și semnătura electronică, furnizată de o companie privată.

Sursa: ziare.com

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI