Cum va stabili ANAF firmele ”care prezintă risc final ridicat” și la care va merge în control

Acordul respectiv este semnat atât de noua şefă ANAF, Mihaela Triculescu, cât şi de preşedintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu.

Ce spune documentul:

Începând cu luna ianuarie 2019, CNSP va selecta contribuabilii care vor fi propuşi pentru a fi cuprinşi în controalele întreprinse de ANAF în funcţie de domeniul de activitate, fluctuaţia cifrei de afaceri şi a celorlalţi indicatori stabiliţi de comun acord între ANAF şi CNSP.

Analiza de risc se va realiza de ANAF în funcţie de indicatorii statistici existenţi în bazele de date ale AANF şi indicatorii statistici trimişi de CNSP.

Analiza de risc are ca scop determinarea sectoarelor şi societăţilor unde există riscuri fiscale potenţiale.

CNSP va comunica conducerii ANAF lunar situaţia domeniilor şi a societăţilor comerciale care prezintă un grad ridicat de risc de evaziune fiscală. Trimestrial se va face o analiză comună a rezultatelor şi se vor aduce îmbunătăţiri metodologiei de analiză re risc, dacă va fi cazul.

ANAF va utiliza analiza re risc şi informaţiile transmise de către CNSP pentru stabilirea programului acţiunilor de control. Modalitatea de preluare şi stabilirea concretă a acţiunilor de control se realizează de către ANAF cu comunicarea către CNSP a considerentelor pentru care unele dintre propunerile CNSP nu au fost preluate.

În măsura în are pentru analiza re risc sunt necesare informaţii sectoriale şi microeconomice de la societăţile comericiale sau instituţii publice, ANAF şi CNSP vor colabora în vederea obţinerii acestora, în conformitate cu prevederile legale.

În cazul în care din analizele de risc rezultă necesitatea realizării unor acţini de verificare şi control complexe, cu aprticiparea şi altor organisme abilitate, ANAF şi CNSP propun Guvernului luare de decizii cu privire la modalităţile concrete de cooperare instituţională.

ANAF se angajează să transmită CNSP informaţii cu privire la efectele obţinute în privinţa reducerii evaziunii fiscale, în urma acţiunilor de control la societăţile comerciale propse în analizele de risc.

În vederea realizării prevederilor Acordului, ANAF şi ANSP pot constitui grupuri de lucru comune.

„Conform datelor Institutului Naţional de Satistică (INS), ponderea economiei neobservate în PIB (economia ascunsă de bunuri şi servicii care nu contribuie la buget) a crescut la 22,8% în anul 2016, de la 20,5% în 2015, continuând să se menţină la peste 21% în anii 2017 şi 2018. Aceasta înseamnă că aproximativ 160-180 miliarde lei reprezintă valaorea adougată brută care nu este fiscalizată, ceea ce înseamnă un minim de pese 50 miliarde lei mai puţin la bugetul general consolidat”, se arată în document, scrie hotnews.ro.

Sursa: capital.ro