Rămâi conectat

Actualitate

Creșterile salariale în Administrația Prezidențială, Guvern și Parlament, respinse de CCR: Ajutoarele sociale pot fi majorate cu 140% în 3 ani

Ziarul Unirea

Publicat

în

Curtea Constituțională a României a respins majorarea salariilor cu 15% a personalului contractual din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi serviciilor Parlamentului. Proiectul de lege care majorează cu 140% indicatorul social de referinţă în următorii 3 ani, până la valoarea de 1.200 de lei, este constituțional, a decis CCR, care a respins, miercuri, o sesizare depusă de deputații PNL.

Astfel, majorarea s-ar putea aplica ajutoarelor sociale în următorii ani, dacă președintele Klaus Iohannis va promulga legea.

Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament luna trecută.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Valoarea indicatorului social de referinţă este de 500 lei. Valoarea indicatorului social de referinţă creşte anual până la atingerea valorii de 1.200 de lei, după cum urmează: la data de 1 ianuarie 2021 – 780 lei, la data de 1 ianuarie 2022 – 990 lei, la data de 1 ianuarie 2023 – 1.200 lei. Începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea indicatorului social de referinţă se modifică anual, prin Legea bugetului de stat, în funcţie de indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pe an/ an anterior”, conform actului normativ.
Majorările salariale cu 15% pentru personalul Administrației Prezidenţiale, SGG şi Parlament, respinse

Curtea a admis în schimb sesizarea de neconstituționalitate depusă de liberali privind majorarea salariilor cu 15% personalului contractual din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi serviciilor Parlamentului, pentru complexitatea muncii.

PNL arăta în sesizarea trimisă Curţii Constituţionale că legea încalcă principiul bicameralismului, în contextul unei forme semnificativ diferite a legii adoptate de Camera Deputaţilor în raport cu cea adoptată de Senat, a unor deosebiri majore de conţinut juridic între cele două forme, cât şi reglementarea unor elemente importante care se abat de la obiectivul urmărit de iniţiatori.

Liberalii invocă şi încălcarea principiului responsabilităţii fiscal-bugetare.

„Prin stabilirea unor sporuri care în prezent nu sunt reglementate prin legea salarizării unitare, Legea-cadru 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Parlamentul procedează la modificarea implicită a Legii 5/2020, Legea bugetului de stat pentru anul 2020, deoarece sunt evidente implicaţiile bugetare ale adaosurilor salariale reglementate prin dispoziţiile de completare adoptate de Camera decizională, Camera Deputaţilor. În contra dispoziţiilor constituţionale şi jurisprudenţei Curţii, legiuitorul a ales să adopte legea fără consultarea Guvernului cu privire la impactul reglementării asupra Legii 5/2020 privind bugetul de stat pentru anul 2020, cu modificările şi completările ulterioare, nesolicitând fişa financiară obligatorie”, se menţionează în sesizare, potrivit Agerpres.

Legea mai prevede: „Prin excepţie, pentru instituţiile din sistemul sanitar şi de asistenţă socială, cele din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, cele din sistemul justiţiei, precum şi cele din subordinea Ministerului Justiţiei, suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comanda/salariilor de comanda şi a indemnizaţiilor lunare, după caz”, potrivit textului adoptat luna trecută de Parlament, motivându-se că, astfel, se vor rezolva unele inechităţi salariale cu care se confruntă personalul din justiţie.

Instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor fi exceptate de la obligaţia publicării listei cu funcţiile din cadrul acestor instituţii cu datele referitoare la drepturile salariale, conform proiectului.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

VIDEO| ZĂPADĂ pe Transalpina: Drumarii intervin cu utilaje pe sectorul Rânca – Obârșia Lotrului, pentru deszăpezire

BONTEA Alexandru

Publicat

în

VIDEO| ZĂPADĂ pe Transalpina: Drumarii intervin cu utilaje pe sectorul Rânca – Obârșia Lotrului, pentru deszăpezire

CNAIR a început în cursul zilei de astăzi, 12 noiembrie, acțiuni de deszăpezire pe DN 67C – Transalpina, sectorul Rânca – Obârșia Lotrului.

„Pe Transalpina, între Rânca și Obârșia Lotrului, partea carosabilă a fost acoperită cu un strat subțire de zăpadă.

Elit - Gustul Desăvârșit

Temperatura înregistrată la această oră este de -3⁰ și bate vântul.

Utilajele de deszăpezire acționează cu lamă și material antiderapant pentru a asigura circulația rutieră în condiții de siguranță.

Reamintim că accesul pe acest sector de drum este permis între orele 10⁰⁰ și 17⁰⁰.

În funcție de starea vremii se va lua decizia dacă astăzi circulația va fi deschisă!”, au transmis reprezentanții DRDP Craiova, prin intermediul paginii de socializare.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Comisia Europeană mobilizează 1 miliard de euro pentru țările din jurul Ucrainei, inclusiv pentru România, pentru a asigura „culoarele de solidaritate”

Ziarul Unirea

Publicat

în

Comisia Europeană mobilizează 1 miliard de euro pentru țările din jurul Ucrainei, inclusiv pentru România, pentru a asigura „culoarele de solidaritate”

Ca parte a răspunsului Uniunii Europene la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, Comisia Europeană anunță vineri seara că mobilizează 1 miliard de euro pentru a asigura așa numitele „culoare de securitate”, create pentru exporturile agricole ale Ucrainei, precum și pentru exportul și importul de alte mărfuri, potrivit unui comunicat oficial al Comisiei Europene.

Culoarele de solidaritate au fost constituite la 12 mai 2022, de Uniunea Europeană și țările membre din vecinătatea Ucrainei, respectiv Cehia, Polonia, România, Slovacia și Republica Moldova.

Elit - Gustul Desăvârșit

Fiind unul dintre cei mai mari producători de cereale din lume, Ucraina furniza în mod normal aproximativ 45 de milioane de tone de cereale pe piața mondială în fiecare an. Cu toate acestea, în războiul său brutal împotriva Ucrainei, Rusia vizează în mod deliberat producția și exporturile agricole, blocând tranzitul în condiții de siguranță către și dinspre porturile ucrainene de la Marea Neagră și constituind stocuri în silozuri de cereale. Acest lucru a determinat creșterea prețurilor la cereale la nivel mondial, a creat insecuritate alimentară la nivel global și a pus în pericol mijloacele de subzistență a milioane de oameni care depind de cerealele respective.

De la crearea culoarelor de solidaritate, au fost exportate peste 15 milioane de tone de produse agricole ucrainene (cereale, semințe oleaginoase și produse conexe), pe cale rutieră, feroviară și prin porturile Mării Negre și ale Dunării. În plus, începând cu luna august, Inițiativa cerealelor de la Marea Neagră a contribuit la relansarea transporturilor de cereale din porturile ucrainene de la Marea Neagră, reducând astfel în continuare prețurile la alimente la nivel mondial.

Împreună, aceste inițiative au permis exportul a aproximativ 25 de milioane de tone de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe ucrainene între luna mai și sfârșitul lunii octombrie către piețele mondiale, inclusiv către țările care au cea mai mare nevoie de acestea.

Culoarele de solidaritate sunt în prezent singura opțiune pentru exportul tuturor celorlalte mărfuri ucrainene neagricole către restul lumii și pentru importul tuturor mărfurilor de care Ucraina are nevoie, cum ar fi combustibilul și asistența umanitară. Ca atare, culoarele de solidaritate au devenit resursa vitală a economiei Ucrainei, aducând venituri atât de necesare fermierilor și întreprinderilor ucrainene, în valoare de peste 15 miliarde EUR.

UE a colaborat cu statele membre, cu Ucraina și Republica Moldova, cu parteneri și companii internaționale, precum și cu operatori de transport pentru a îmbunătăți funcționarea culoarelor de solidaritate. Ca state membre ale UE aflate în vecinătate, Polonia, România, Slovacia și Ungaria au făcut eforturi și investiții enorme pentru a facilita aceste rute comerciale.

Culoarele de solidaritate au devenit o legătură indispensabilă pentru aprofundarea relațiilor cu Ucraina și Republica Moldova și sunt esențiale pentru stabilirea unei conectivități mai stabile cu UE în perspectiva viitoarei aderări. Acestea aduc Ucraina și Republica Moldova mai aproape de piața unică a UE, menținând totodată ambele țări conectate la restul lumii.

Totuși, culoarele de solidaritate își ating limitele de capacitate, blocajele persistă, iar costurile logistice sunt ridicate. Pentru a susține și a spori în continuare capacitatea culoarelor de solidaritate, am mobilizat investiții semnificative prin intermediul diferitelor programe existente la nivelul UE și la nivel național. Facilitarea administrativă și operațională trebuie să continue, inclusiv în ceea ce privește simplificarea procedurilor de trecere a frontierei, și este nevoie de mai multe fonduri.

Comisia Europeană va aloca de urgență granturi în valoare de 250 de milioane EUR pentru a consolida culoarele de solidaritate. Pe termen scurt, vom sprijini îmbunătățiri rapide, în special în ceea ce privește echipamentele mobile, pentru a reduce timpii de așteptare și pentru a ameliora circulația prin punctele de trecere a frontierei și căile de acces ale acestora. Pe termen mediu, mobilizăm Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE) și 50 de milioane EUR pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii necesare în scopul de a spori și mai mult capacitatea culoarelor de solidaritate.

Colaborând cu instituții financiare partenere, precum Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială, dorim să asigurăm lichidități pentru operatori, precum și finanțarea reparațiilor și creșteri ale capacității.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Primele transfuzii cu sânge creat în laborator au început. Cum este realizat și cum ar putea fi utilizat

BONTEA Alexandru

Publicat

în

Primele transfuzii cu sânge creat în laborator au început. Cum este realizat și cum ar putea fi utilizat

Într-un centru din Cambridge, cercetătorii din Marea Britanie au realizat primele transfuzii cu sânge creat în laborator. La momentul actual cantitatea de sânge administrată voluntarilor este minusculă, echivalentul a două lingurițe, dar doza va crește pe măsură ce continuă testele clinice.

Experimentul este considerat unul revoluţionar de oamenii de ştiinţă, care speră că sângele creat în laborator va putea fi administrat, în viitor, persoanelor cu grupe de sânge foarte rare sau care suferă de afecţiuni precum anemia celulelor în seceră, unde ţesutul sanguin normal poate fi respins de corp.

Elit - Gustul Desăvârșit
Cum este obţinut sângele în laborator

Pentru a fabrica sângele care să se potrivească perfect cu persoana care îl primeşe, cercetătorii britanici folosesc iniţial o pungă de sânge normală, de 470 de mililitri. Sângele este pus într-o centrifugă magnetică, care permite separarea celulelor stem de celelalte. Celulele stem sunt celule nediferenţiate, care pot forma, ulterior, orice tip de ţesut.

Prin manipularea lor, cercetătorii au reuşit să le transforme în globulele roşii, găsite în sânge. Acestea sunt lăsate apoi în soluţii nutritive, pentru a se înmulţi. Este nevoie de trei săptămni pentru ca de la jumătate de milion de globule să se ajungă la 15 de miliarde – cantitatea necesară pentru o transfuzie.

„Vrem să fabricăm cât mai mult sânge, în viitor. Imaginea pe care o am în cap este o cameră plină cu maşini care îl produc în continuu din sângele normal, de la donatori”, a declarat profesorul Ashley Toye, unul dintre cercetătorii care a dezvoltat proiectul.
Cine ar putea beneficia de transfuzii

Ashley Toye spune că, în primă fază, de sângele creat în laborator ar putea beneficia pacienţii care nu au grupele sanguine normale A, B, AB sau 0.

„Unele grupe sunt atât de rare încât doar 10 oameni din ţară pot fi donatori”, spune cercetătorul.

Grupa denumită „Bombay”, de exemplu, după ce a fost descoperită în India, apare la o persoană din zece mii, în sudul Asiei şi la o persoană dintr-un milion, în Europa.

Sângele fabricat în laborator ar putea fi folosit şi în cazul pacienţilor care necesită transfuzii frecvente, în combinaţie cu sângele primit de la donatori. Avantajul globulelor roşii realizate în laborator este că supravieţuiesc în jur de 120 de zile și pot spori eficacitatea unei transfuzii în care este folosit sânge mai vechi.

Un alt grup de persoane care ar putea beneficia de sângele creat în laborator sunt pacienţii cu anemie a celulelor în seceră. Aceştia au nevoie de transfuzii regulate, pentru deblocarea vaselor de sânge. Însă chiar dacă tipul de sânge primit este din grupa lor, dacă alte substanţe, precum anumiţi antigeni, nu se potrivesc, corpul lor va respinge transfuzia.

„Această cercetare de elită stabileşte o fundaţie pentru fabricarea de globule roşii care pot fi transfuzate în siguranţă oamenilor cu anemie a celulelor în seceră sau care au nevoie în mod frecvent de transfuzii”, a declarat Farrukh Shah, directorul diviziei de transfuzii din sistemul naţional de sănătate britanic.

Transfuziile de la donatori nu vor dispărea prea curând

Testele clinice vor continua pe parcursul a mai multor luni și urmează să fie extinse la un grup mai mare de voluntari. Cercetătorii nu au observat până acum efecte adverse, din contră, speră ca sângele creat în laborator să fie mai eficient ca cel de la donatori.

Rămân, însă, constrângeri financiare și tehnologice. Crearea sângelui în laborator este costisitoare, iar celulele stem recoltate au o durată de viață limitată, ceea ce limitează cantitatea în care pot fi produse.

Cercetătorii spun că în viitorul apropiat sângele de la donatori va rămâne baza, când vine vorba de transfuzii, iar cel crescut în laborator va fi folosit doar în cazuri de strictă necesitate.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea