Ce surprize fiscale ne-ar mai putea pregăti Guvernul, în 2018

România se afla, anul trecut, pe primul loc în regiune în materie de schimbări legislative. Se ştie că există o serie de iniţiative care au fost începute sau anunţate deja şi este posibil ca unele proiecte să apară din nou pe agendă. De aceea, reprezentanţii mediului de afaceri şi cetăţenii plătitori de taxe şi impozite se întreabă ce va mai fi anul acesta?

Mai întâi de toate, câteva certitudini. Prima este că ordonanţa privind trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat nu a mai fost adoptată anul trecut de Parlament. Efectul este că se aplică regulile ordonanţei. În privinţa contribuţiilor nu este mare lucru; ele rămân la fel. Chiar a existat o facilitate introdusă logic, în sensul că s-a acordat mai mult timp companiilor să înregistreze noile contracte de muncă, până în luna martie şi nu doar până la începutul acestui an.

Există însă două mari probleme. Ordonanţa prevede ca firmele cu o cifră de afaceri de până la un milion de euro să plătească în locul impozitului pe profit un impozit pe cifra de afaceri. La vremea respectivă s-a spus că această prevedere dezavantajează evident firmele din anumite domenii de activitate (respectiv pentru cele cu o rată a profitului mai mică de 6,25% este mai avantajos să plătească impozit pe profit). Și, în al doilea rând, plata impozitului pe profit avantajează firmele care au investiţii realizate recent sau aflate în derulare şi care pot obţine o cifră de afaceri mare, dar care înregistrează pierderi. Pentru aceste companii, aplicarea impozitului pe profit ar fi fost mai avantajoasă.

CITEȘTE ȘI: Cine are obligaţia să depună Declaraţia 600 din anul 2018? Când depunem formularul 600? Cât se plătește pentru CAS și CASS?

În acest sens, ordonanţa fusese modificată de Senat, cu prevederi mai flexibile care să permită companiilor să opteze între impozitul pe profit şi cel pe cifra de afaceri impunând doar o condiţie de capital minim. Pentru că ordonanţa nu a fost adoptată şi de Camera Deputaţilor firmele nu vor putea beneficia de clauze legale mai favorabile.

O altă prevedere se referă la introducerea în legislaţia românească a directivei europene privind optimizarea fiscală. Pragul deducerii dobânzilor, stipulat în ordonantă, a fost de numai 200.000 euro, mult mai mic decât cel de la nivel european, care este de 3.000.000 euro. La fel ca în cazul precedent, Senatul a mărit pragul până la cota europeană, dar fără folos, pentru că ordonanţa nu a ajuns să fie lege. Toate aceste lucruri fac, din nou, ca legislaţia fiscală să fie impredictibilă.

Sursa: capital.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---