Cazul sarcofagului din cimitirul Municipal din Alba Iulia: Va fi efectuat un control al Ministerului Culturii

Cazul sarcofagului din cimitirul Municipal din Alba Iulia: Va fi efectuat un control al Ministerului Culturii

Ca urmare a sesizării făcute pe o reţea de socializare a Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, în care eram atenţionaţi că în zona de extindere a Cimitirului Ortodox „Maieri” se află o grămadă de pământ ce conţine fragmente de calcar susceptibile de a face parte dintr-un monument funerar roman, în data de 1 martie 2023, ne-am deplasat în teren unde am constatat următoarele:

Lângă gardul de vest al cimitirului se afla un morman de pământ relativ proaspăt excavat (nu fusese afectat de ploile din săptămâna precedentă) amestecat cu moloz şi resturi provenite de la ceremoniile de înmormântare (folii, fragmente de coroane, candele, ofrande etc) în care au fost aruncate fragmentele unui mare sarcofag roman din calcar scos cu excavatorul.

Sarcofagul este unul epigrafic, păstrându-se câteva fragmente de inscripţie care se afla pe cutia (arca) sa. Inscripţia era pe una dintre laturile lungi (posibil în interiorul unei tabula ansata) încadrată în cele două anse cu reprezentări ale Gorgonei Medusa şi decoruri vegetale. Chipul Medusei are analogii pe un alt sarcofag descoperit la Apulum de către Adalbert Cserni, aflat astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia. Tot la fel de rare sunt şi inscripţiile aflate pe sarcofage. Un prim sarcofag cu inscripţie este semnalat de Mezertius în secolul al XVI-lea, fiind astăzi dispărut, altul, care este menţionat de Ariosti la 1722, dispare împreună cu întregul lot de monumente scufundându-se în apropiere de Szeged. Un alt sarcofag publicat de Reimbold la 1836 este astăzi dispărut. În anii 80 ai secolului trecut este publicat de C. L. Băluţă un sarcofag cu inscripţie provenit din cercetările recente, însă inscripţia este rudimentar realizată.

Alte câteva fragmente proveneau din capacul sarcofagului, remarcându-se două acrotere şi fragmente din coama acestuia. Capacul (operculum) era unul tipic sub forma unui acoperiş în două ape, având la colţuri acrotere sub forma unor sferturi de sferă. Numeroase fragmente prezentau rupturi proaspete şi urme de la dinţii cupei unui utilaj de excavare.

La faţa locului existau şi alte grămezi de pământ, unele dintre ele acoperite aproape integral cu resturi de la ceremoniile funerare şi resturi de beton. La marginea unei astfel de grămezi au fost observate patru fragmente de calcar, provenind de la două capace de sarcofag roman realizat din calcar. Având în vedere dimensiunile acestor fragmente, considerăm că acestea proveneau de la morminte de copii. Trebuie să precizăm că acestea au fost aşezate la marginea grămezii de pământ şi se aflau la cel puţin 50 de metri de sarcofagul cu inscripţia, cel mai probabil acestea fiind scoase din morminte de copil. Nu putem preciza dacă în grămezile de pământ şi resturi de la ceremoniile şi construcţiile funerare existente la faţa locului mai sunt şi alte fragmente provenite de la alte monumente funerare.

În urma constatării am sesizat telefonic IPJ Alba. La faţa locului a sosit şi Administratorul firmei Corona, dl. Bogdan Ion, căruia i-am solicitat informaţii suplimentare precum şi asigurarea transportului descoperirilor către Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Domnia sa ne-a pus la dispoziţie utilaje şi personal în ziua de vineri, 3.03.2023.

Situaţia a ajuns la cunoştinţa domnului Matei Drîmbărean, director DJC Alba, care a fost prezent la faţa locului, în data de 02.03.2023, cu această ocazie dând un interviu presei.

În data de 3.03.2023, ne-am deplasat conform delegaţiei la faţa locului, însoţiţi de Dan Anghel, restuaurator în cadrul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, unde am început operaţiunile de colectare şi de înfoliere a fragmentelor cu inscripţie în vederea transportului în siguranţă a acestora. Menţionăm că acest proces s-a finalizat în jurul orei 15. Transportul a fost efectuat la sediul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia, unde fragmentele colectate în teren au fost depozitate în vederea operaţiunilor preliminare de curăţare – conservare, diagnosticare şi a găsirii unei soluţii optime de restaurare, valorificare ştiinţifică şi expoziţională. Pământul din care au fost luate fragmentele de monument a fost cercetat, fiind identificate cu această ocazie câteva resturi scheletale şi mici fragmente ceramice.

Cu acest prilej au fost documentate şi apoi extrase din groapa iniţială două fragmente de calcar, unul dintre cele descoperite rămânând pe loc datorită primejdiei de a afecta mormântul recent din vecinătatea nordică.

La solicitarea administraţiei am asistat la săparea unei gropi pentru un cavou familial. Cu acest prilej, la adâncimea de -0,80 m, s-a conturat o groapă circulară din umplutura căreia au fost recoltate fragmente ceramice şi oase animale. La o analiză preliminară fragmentele ceramice sunt databile în perioada Eneoliticului final aparţinând fazei a treia a culturii Coţofeni. Astfel, în zonă este datată o nouă epocă istorică, dovedindu-se fără echivoc faptul că avem de-a face cu un sit complex, cu locuiri din mai multe perioade istorice.

Cadrul legislativ privind patrimoniul arheologic şi întregul mecanism de protejare a acestuia are la bază ratificarea Convenţiei Europene pentru protecţia patrimoniului arheologic (revizuită) semnată la La Valetta în 16 ianuarie 1992 şi adoptată de Parlamentul României prin Legea nr. 150 / 24.07.1997.

Cel mai important aspect în privinţa protejării patrimoniului arheologic naţional în acest punct, îl constituie faptul că situl roman Apulum a fost declarat zonă de interes naţional, respectiv zonă de interes arheologic prioritar, regim care se instituie asupra unui teritoriu care cuprinde siturile arheologice a căror cercetare arheologică, protejare şi punere în valoare este de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională (Ordinul MCC nr. 2483/12.12. 2006, Ordinul MCC nr. 2426/27.12.2005). Astfel, cele două centre urbane antice şi castrul Legiunii XIII Gemina sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice la categoria A.

Situl arheologic de la Alba Iulia este încadrat în Lista Monumentelor Istorice (cod AB-I-s-A-00001) la categoria A (monumente istorice de valoare naţională şi universală), iar Necropola de înhumaţie şi incineraţie – Podei înscrisă în Lista Monumentelor Istorice (cod LMI AB-I-s-b-00003), face parte din siturile arheologice din categoria B (monumente istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural local)2.

ORDONANŢA NR. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată şi actualizată

Art. 3, alin. 1 stipulează că „statul garantează şi asigură protejarea patrimoniului arheologic”. Art. 2, alin. 1, lit. b) stabileşte că din patrimoniul arheologic face parte şi „ansamblul bunurilor arheologice care este format din siturile arheologice cuprinse în Repertoriul Arheologic Naţional, cu excepţia celor distruse ori dispărute, şi siturile clasate în Lista Monumentelor Istorice, situate suprateran, subteran sau subacvatic, ce cuprind vestigii arheologice”.

Art. 2, alin. 1, lit. i „prin sit arheologic declarat zonă de interes naţional se înţelege zona de interes arheologic prioritar care se instituie asupra teritoriului ce cuprinde siturile arheologice ale căror cercetare ştiinţifică, protejare şi punere în valoare sunt de importanţă excepţională pentru istoria şi cultura naţională, prin mărturiile materiale, bunurile mobile sau imobile care fac parte ori sunt propuse să facă parte din categoria Tezaur al patrimoniului cultural naţional mobil sau, după caz, din categoria monumentelor istorice aflate în lista patrimoniului mondial”.

CAPITOLUL IV: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul patrimoniului arheologic

Art. 19. În vederea protejării patrimoniului arheologic şi a respectării prevederilor legale în acest domeniu autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:

a)cooperează cu organismele şi instituţiile publice cu responsabilităţi în domeniul protejării patrimoniului arheologic pentru punerea în aplicare şi respectarea măsurilor şi deciziilor acestora;

f) aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii şi Cultelor, şi elaborează sau modifică astfel de documentaţii în scopul stabilirii de măsuri de protejare a patrimoniului arheologic evidenţiat întâmplător ori ca urmare a cercetărilor arheologice preventive, potrivit legii;

Art. 20 In domeniul protejării patrimoniului arheologic aflat în teritoriul său administrativ de competenţă, primarul are următoarele atribuţii specifice:

a) dispune suspendarea autorizaţiei de construire şi oprirea oricăror lucrări de construire sau de desfiinţare de construcţii, în situaţia descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri pentru care s-a declanşat procedura de clasare, anunţă în cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al Ministerului Culturii şi Cultelor şi organizează paza descoperirilor arheologice întâmplătoare;

b) eliberează autorizaţia de construire sau de desfiinţare, numai pe baza şi în conformitate cu prevederile avizului Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic reperat, precum şi pentru lucrările din zonele cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător;

CAPITOLUL V: Zone de interes arheologic prioritar

Art. 21 (1) Dezvoltarea durabilă a zonelor de interes arheologic prioritar este obiectiv de interes naţional; protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului arheologic din aceste zone sunt, în condiţiile legii, cauză de utilitate publică.

Art. 22 (1) Autorităţile administraţiei publice locale pe al căror teritoriu se găsesc zone de interes arheologic prioritar au obligaţia de a prevedea măsuri administrative şi tehnice pentru protejarea patrimoniului arheologic şi punerea sa în valoare prin integrarea acestuia în planurile de dezvoltare economică, socială şi teritorială a localităţilor.

(4) Avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru zonele de interes arheologic prioritar se face de către Ministerul Culturii şi Cultelor.

LEGEA NR. 258/2006 M. Of. nr. 603 din 12 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional

Art. 2, e) cercetările arheologice preventive sunt:

1. determinate de lucrările de construire, modificare, extindere sau reparare privind căi de comunicaţie, dotări tehnico-edilitare, inclusiv subterane şi subacvatice, excavări, exploatări de cariere, construcţia de reţele magistrale, amenajări pentru îmbunătăţiri funciare, reţele de telecomunicaţii, amplasarea de relee şi antene de telecomunicaţii, lucrări de cercetare şi de prospectare a terenurilor – foraje şi excavări – necesare în vederea efectuării studiilor geotehnice, amplasarea balastierelor şi a sondelor de gaze şi petrol, precum şi orice alte lucrări care afectează suprafaţa solului şi subsolul, în zonele cu patrimoniu arheologic reperat, indiferent dacă se execută în intravilanul sau extravilanul localităţilor şi indiferent de forma de proprietate a terenului;

CAPITOLUL IV: Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale în domeniul patrimoniului arheologic

20. La articolul 19, după litera f) se introduce o nouă literă, litera f1), cu următorul cuprins:

„f1 ) eliberează autorizaţia de construire şi desfiinţare numai pe baza şi în conformitate cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor, pentru lucrări în zone cu patrimoniu arheologic cunoscut şi cercetat, descoperit întâmplător sau de interes arheologic prioritar;“

Zona unde au fost descoperite complexele şi materialele arheologice este amplasată în partea de vest a cimitirului ”Maieri”, unde a fost demarată extinderea, noile gropi fiind săpate una lângă alta, în şiruri succesive. Limita de vest a Cimitirului Municipal din Alba Iulia, administrat de SC Prometeu SRL, a fost extinsă spre strada Dealul Furcilor, arealul aflându-se în cadrul Sitului Arheologic de la Alba Iulia (cod LMI AB-I-s-A-00001), fiind încadrat în zona protejată ARHEOLOGIE CATEGORIA A, conform Planului Urbanistic General al municipiului Alba Iulia aprobat prin HCL 158/2014.

Primăria Municipiului Alba Iulia a demarat procedura pentru elaborarea PUZ -Extindere cimitir municipal ”Maieri” din Alba Iulia. Având în vedere că, potrivit legii, autorităţile administraţiei publice locale aprobă documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism, în conformitate cu avizele de specialitate ale Ministerului Culturii, pentru aprobarea PUZ extindere şi reglementări zona servicii pentru cimitirul municipal, mun. Alba Iulia, B-dul încoronării. Proiectant SC Arhimar Proiect SRL (DPC 6130/20.08.2018) s-a solicitat iniţial aprobarea Comisiei Naţionale de Arheologie care, în cadrul şedinţei din data de 18 octombrie 2018, aprobă documentaţia cu condiţia cercetării arheologice preventive.

Ministerului Culturi a emis un aviz în vederea elaborării PUZ-ului în această zonă. Astfel, în avizul favorabil al Ministerului Culturii nr. 90/M/2019 către Municipiul Alba Iulia, spre ştiinţă DJC Alba, privind PUZ Extindere si reglementări zona servicii pentru cimitirul municipal, B-dul încoronării F.N., municipiul Alba Iulia, se specifică condiţia realizării cercetării arheologice preventive etapizate.

Având în vedere cele menţionate mai sus, vă solicităm:

a) demararea demersurilor care se impun în vederea cercetării arheologice preventive, documentării şi implicit a salvării patrimoniului descoperit în zona de extindere a cimitirului Maieri, conform legislaţiei în vigoare. Aşa cum o dovedeşte prezenta constatare, excavările efectuate în vederea săpării gropilor pentru cavouri în contextul extinderii cimitirului, au afectat vestigii arheologice existente în acest sit.

b) susţinerea în vederea realizării unui control din partea Ministerului Culturii şi a obţinerii unui punct de vedere din partea Comisiei Naţionale de Arheologie, organism ştiinţific, de specialitate, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii. În atribuţiile sale CNA propune aprobarea programelor naţionale de cercetare, a metodologiilor, a normativelor şi a reglementărilor tehnico-ştiinţifice din domeniul cercetării arheologice din România. Printre altele, CNA propune clasarea siturilor arheologice, actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar, dar îndeplineşte şi alte atribuţii date în competenţa sa, potrivit legii (http://www.cultura.ro/comisia-nationala-de-arheologie).

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI