Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

„Babele” de Martie. O legendă românească fascinantă. Tu ţi-ai ales baba?

Publicat

în

„Babele” de Martie. O legendă românească fascinantă. Tu ţi-ai ales baba?

„Babele” de Martie îţi pot spune care va fi starea ta de spirit în acest an. Să nu uiţi de primele nouă zile din luna martie!

Un obicei frumos din rânduiala populară tradiţională, alegerea „babelor”, aşa cum îl cunoaştem astăzi, cu rol de amuzament, avea o însemnătate aparte în formarea valorilor familiale tradiţionale şi, mai mult, era un „dătător de speranţă” pentru viaţa veşnică.

Credinţa populară spune că „Babele” sunt vrăjitoare care au puterea să influenţeze starea vremii într-o singură zi, căci în aceste zile până şi Baba Dochia, cea care aduce vremea rece, începe să dezbrace cele 9 cojoace pe care le poartă din iarnă.

Electrica Furnizare Discount

Citește și: Mărțișorul de 1 Martie – Origine și semnificație

Mai mult, ele pot determina starea sufletească şi dispoziţia care te vor însoţi tot anul, până la sosirea celorlalte Babe, anul viitor.

„Babele” simbolizează o tradiţie românească fascinantă, o legendă invocată în mituri şi istorisiri româneşti, bazată atât pe interpretarea „băbească” a vremii, cât şi pe ritualurile care se petreceau în sânul familiei tradiţionale.

Potrivit tradiţiei populare, începând cu 1 şi până pe 9 martie se alege o zi, sau o babă,  care va anticipa starea de spirit, norocul si predispoziţia fiecăruia, până la „babele” de anul următor.

Citește și:  MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii. Urări, felicitări, SMS-uri pentru femeile din viața voastră: mame, iubite, colege sau profesoare

Frumoasă şi însorită, sau dimpotrivă, ploioasă şi înnorată, această zi este determinantă pentru cei care îşi aleg Baba şi se spune că îi va reprezenta tot anul. Aşadar, fie vor avea noroc cu carul, fie vor avea parte de încercări primejdioase.

„Se spune că vremea din aceste zile relevă starea lăuntrică şi bunătatea sufletească a fiecărei persoane. Astfel, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte, omul este voios şi bun la suflet şi îi va merge bine tot anul următor. În schimb, dacă vremea este întunecată, acela nu va fi un om bun la suflet şi va fi supărăcios tot anul. Pe de altă parte, se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie”, ne spune Paula Popoiu, muzeograf şi director al Muzeului Satului din Bucureşti.

Cum se „face” norocul?  

În timp însă, tradiţia s-a modificat, iar obiceiul a fost adaptat la propriile precepte şi convingeri. Aşa că, dacă tot anul stă sub semnul norocului, de ce să nu ni-l facem chiar noi…?

Astăzi, alegerea Babelor a devenit un joc, iar orice asociere se face sub semnul unei „şarade”, spune Sabina Ispas, folclorist şi Membru al Academiei Române. Acest tip de interpretare nu se mai asociază gândirii religioase, ci mai degrabă celei magice, singura atracţie constând în convingerea că acestă zi dezvăluie latura ascunsă a personalităţii.

Astfel, „Baba” a ajuns să se stabilească de fiecare în parte, după bunul plac, fiind aleasă, de cele mai multe ori la întâmplare. Alţii însă, continuă sa o stabilească în funcţie de ziua de naştere.

„Dacă data naşterii celui ce vrea să afle în ce stare sufletească îl găsesc babele, are o cifră mai mare decât cifra nouă, atunci se obişnuieşte să se calculeze suma celor două cifre şi astfel se poate lesne ghici ziua babei”, spune etnologul de la Muzeul Satului.

Citeşte şi: Mesaje de 1 martie • Mesaje de Mărţişor • SMS -uri, felicitări şi urări frumoase pe care le puteţi trimite odată cu venirea primăverii

Mai puţin favorizaţi sunt însă cei născuţi pe întâi martie, căci, aşa cum spun bătrânii, această primă zi care deschide luna, urmată de 11 şi 21 martie, sunt zile aducătoare de ghinion. Dacă te numeri printre „norocoşi”, nu căuta să pui paie pe foc, începând vreo treabă importantă în aceste zile, avertizează Paula Poapoiu, însă cel ce a avut parte de o zi urâtă nu trebuie să fie supărat, „căci anul viitor sigur o să-l găsească cu veselie”, ne linişteşte ea.

Dar zilele nu erau repartizate întâmplător, de regulă, cea de-a noua zi revenind celei mai autoritare şi importante dintre femeile casei. În accepţia populară, ziua în care erai numită „babă” se putea lasă moştenire, acest obicei fiind legat de autoritatea şi responsabilitatea familială, explică etnologul Sabina Ispas.

Mai mult, Zilele babelor sunt considerate purificatoare şi dătătoare de speranţă veşnică în viaţa. Potrivit etnologului, înainte, în familiile tradiţionale, când personalităţile feminine se întâlneau, adesea se întâmpla ca acestea să între în conflict. Astfel, „Baba” nu simboliza o bătrână urâtă şi rea, ci o femeia care îşi câştiga propria autoritate.

Citește și: 1 Martie – Obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Mărţişor

Pentru că primele zile ale lunii martie au prezentat întotdeauna o instabilitate atmosferică crescută, asocierea fiecărei femei cu una dintre cele nouă zile era percepută înainte ca o responsabilizare şi o metodă de educare spre autocontrol şi conştientizare a propriilor îndatoriri în cadrul familiei, de fiecare femeie, spune Sabina Ispas.

Fiecare dintre cele nouă zile, în funcţie de vremea pe care o aducea, dezvăluia caracterul, calităţile şi defectele fiecărei femei în parte.

„Definirea trăsăturilor de caracter în funcţie de instabilitatea atmosferica era sancţionată în familie şi comunitate, printre rude, vecini şi cunoscuţi, prin comentarii şi atenţionări. Chiar dacă nu se întâmpla mereu să coincidă trăsăturile de caracter cu caracteristicile zilei, mai mult sau mai puţin capricioasă, obiceiul tot era un bun prilej pentru educare şi autocontrol”, explică aceasta.

Însă, dincolo de acest joc ce face parte din perioada sărbătorilor cu dată fixă, 1-9 martie – Babele, simbolizate de Baba Dochia, nu reprezintă altceva decât ultima luptă care se dă între iarnă şi primăvară. După moartea ei, zilele încep să crească, iar vremea frumoasă triumfă.

Citește și: Mesaje de dragoste frumoase • Scurte mesaje de iubire pentru el/ea soț(ie) • Declarații de dragoste emoționante • Texte lungi romantice, haioase sau amuzante pentru persoana iubită

Citește și: Mesaje de Valentine’s day. Declaraţii, urări, SMS-uri  pe care le puteţi trimite persoanei iubite

Citește și: MESAJE DE SFÂNTUL VALENTIN. Urări și felicitări de ziua îndrăgostiților

Citește și: Mesaje de Dragobete. Felicitări şi SMS-uri pe care le poţi trimite de ziua îndrăgostiţilor la români

Publicitate

Opinii - Comentarii

21 septembrie – Ziua Națională a Contabilului Român, o profesie a tactului și echilibrului

Publicat

în

21 septembrie – Ziua Națională a Contabilului Român, o profesie a tactului și echilibrului

Ziua de 21 septembrie este sărbătorită în fiecare an de către toți profesioniștii contabili din România, fiind cunoscută drept “Ziua Națională a Contabilului Român”.

Conferinţa Naţională a CECCAR din data de 2 septembrie 2004, a stabilit că ziua de 21 septembrie (a fiecărui an) să fie declarată „Ziua naţională a contabilului român”.

De ce s-a ales ziua de 21 septembrie pentru celebrarea profesiei contabile?

Electrica Furnizare Discount

Potrivit informațiilor publicate de Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), pentru marcarea zilei contabilului român a fost aleasă ziua de 21 septembrie pentru că aceasta sugerează echilibru, în această zi fiind echinocțiul, când ziua este egală cu noaptea.

“Profesia contabilă este privită ca cea care gestionează, calculează și păstrează echilibrul între „cât trebuie” și  „de unde luăm”. Cu alte cuvinte, este o profesiune ce presupune mult tact și echilibru”, au explicat reprezentanții CECCAR.

Mai mult, 21 septembrie este și începutul zodiei Balanței, balanța având și ea o semnificație importantă pentru contabili. Mai exact, CECCAR precizează că simbolul profesiei contabile este conțul, instrument care se reprezintă de cele mai multe ori sub forma unui T sau a unei balanțe.

“Nu mai punem la socoteală faptul că există chiar și un alt instrument de lucru cu denumirea de Balanță”, au adăugat reprezentanții CECCAR.

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

21 septembrie – Ziua Internațională a Păcii. ”Modelarea Păcii Împreună”, tema anului 2020

Publicat

în

La data de 21 septembrie este aniversată anual, la nivel internaţional, Ziua internaţională a păcii. A fost instituită în 1981, în unanimitate, prin Rezoluţia 36/67 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, reprezentând oportunitatea comună la nivel internaţional pentru angajament în slujba păcii indiferent de orice diferenduri şi, totodată, contribuţia pentru edificarea unei culturi a păcii.

Instituirea acestei zile vizează comemorarea şi consolidarea idealurilor păcii în interiorul şi între toate naţiunile şi în rândul oamenilor.

”În fiecare an, la 21 septembrie, Organizaţia Naţiunilor Unite cere fiecăruia, oriunde, să respecte timp de 24 de ore non-violenţa şi încetarea focului. (…) Acestea nu sunt vremuri obişnuite, iar răspunsul nostru nu poate să fie o rutină. Pandemia nu este doar o chestiune de sănătate, ci are efecte directe şi îngrijorătoare asupra dezvoltării, păcii şi securităţii. Apelul nostru de încetare a focului rezonează în multe locuri şi cu diferite grupuri”, potrivit secretarului general al ONU, Antonio Guterres, notează https://internationaldayofpeace.org.

Electrica Furnizare Discount

Ziua internaţională a păcii a fost marcată, pentru prima dată, în septembrie 1982. Adoptarea Rezoluţiei 55/282 a ONU, la 7 septembrie 2001, a stabilit marcarea acestei zile, începând cu 2002, la data de 21 septembrie.

În context, pentru marcarea acestei zile, la 17 septembrie 2020, a fost organizat un eveniment virtual între tineri din întreaga lume şi Mesagerii Păcii ai Naţiunilor Unite asupra necesităţii modelării crizei generate de pandemia de coronavirus într-o oportunitate pentru pace, conform www.un.org.

O Zi mondială a păcii se sărbătoreşte şi la 1 ianuarie, aceasta fiind instituită, în 1968, de Papa Paul al VI-lea, care a dorit ca aceasta să se celebreze în fiecare an în prima zi a anului calendaristic.

Sursa: agerpres.ro

Citește mai mult

Opinii - Comentarii

20 septembrie 1974: Este inaugurat Transfăgărășanul, „metroul munților”. Peste 50.000 de civili și militari s-au luptat cu natura, timp de patru ani

Publicat

în

20 septembrie 1974: Este inaugurat Transfăgărășanul, „metroul munților”. Peste 50.000 de civili și militari s-au luptat cu natura, timp de patru ani

Între 1970 și 1974, mii militari și civili s-au luptat cu natura pentru construirea a ceea ce a devenit șoseaua circulabilă, aflată la cea mai înaltă altitudine din România, 2.042 m, inaugurată oficial pe 20 septembrie 1974.

În 1968, după invadarea Cehosolovaciei, Nicolae Ceaușescu și-a dorit realizarea unui drum strategic, care să lege Muntenia de Ardeal. Astfel, specialiștii au fost trimiși să studieze la fața locului posibilitatea construirii unei căi de acces care să taie Munții Mehedinți și pe cei ai Cernei, astfel încât, în cazul unui atac, armata să aibă mai multe variante de a ajunge în Transilvania. După câteva luni, în 1969, planurile s-au schimbat și a apărut ideea unui drum peste Munții Făgăraș, un drum național cu două benzi.

Pe 10 martie 1970, soldatul Gheorghe Epure a deschis, cu escavatorul, drumul pentru punctul de plecare al Transfăgărășanului.

Electrica Furnizare Discount

Acesta a fost momentul în care a început o lungă și anevoioasă confruntare între om și natură. Peste 50.000 de civili și militari, târnăcoape, răngi, lopeți, materiale explozive, frânghii, centuri de siguranță și buldozere au luat cu asalt muntele, potrivit tvr.ro.

Pentru realizarea lui au fost săpați 41.000 metri cubi de piatră și au fost folosite 6000 t de dinamită, 3.500 t ciment, 90 t oțel beton, 4.100 m de țeavă, 24.000 de ancore, 130 t plase sudate.

Tunelul Capra – Bâlea Lac este cel mai lung tunel rutier din România (887 m) cu o singură bandă de 6 m lățime și un trotuar de 1 m lățime, este iluminat electric și ventilat natural. Galeria are o înălțime de 4,40 m.

Este cu atât mai special, cu cât, în cei patru ani cât a durat realizarea lui, mulți civili li militari au murit sub bolovani, sub maluri de pământ surpate, în prăpăstii sau sub poduri prăbușite.

Un astfel de eveniment nefericit a avut loc pe 8 iulie 1970, când, sub podul de peste pârâul Alunișului, au murit caporalul Cornel Florea Munteanu, sergentul Damian Dimitrie Laza, Gheorghe Elena Ursu, soldat Vasile Pavel Negrea, soldat Ilie Sanda, fruntaș Nicolae Alexandru Turtuba, fruntaș Simion Cut. În urma unei ploi torențiale, natura dezlănțuită a luat cu ea cele șapte vieți.

Pe 2 august 1971, soldatul Vasile Condor ajungea cu buldozetul la Lacul Bâlea – primul buldozerist care a lucrat la cota 2.000.

Poveștile despre sacrificii, lacrimi și pierderi de vieți omenești sunt strânse în multe cărți, una dintre ele scrisă chiar de un localnic din Arefu, Dodica Dobrin – „Legende din satul soarelui – Locuitorii din împărăția norilor”. El a fost singurul fotograf care a importalizat lucrările la Transfăgărășan, „metroul munților”.

Sursa: activenews.ro

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare