Avantajele şi dezavantajele intrării României în spaţiul Schengen

Mircea Trifu - Primar Alba Iulia

IMIGRANŢI ILEGALI
Turcii, moldovenii şi chinezii domină topul străinilor depistaţi în ultimii doi ani fără acte în regulă pe teritoriul României.

Ţara de origine 2008 2009

Pro România - Ține cu ALBA
ELIT

Turcia 1.314 1.154
Moldova 1.375 1.067
China 476 1.065
Tunisia 130 200
Serbia 158 156
Ce instrumente are ORI la îndemână pentru a face faţă unui boom de imigranţi ilegali? În momentul de faţă, nu prea multe, ţinând cont că, din cauza tăierii cheltuielilor bugetare, instituţia se pregăteşte să facă disponibilizări, nu să-şi suplimenteze personalul. Totuşi, dacă temerile privind înmulţirea cetăţenilor depistaţi fără forme de şedere se va adeveri, se are în vedere deschiderea unui centru, sau chiar două, de cazare a străinilor luaţi în custodie publică – denumirea formală a locurilor cu regim închis (asemănătoare, ca formă de organizare, penitenciarelor) în care sunt ţinuţi imigranţii ilegali până la momentul expulzării în ţara de origine. În România, în momentul de faţă, există doar două asemenea centre, în Otopeni şi Arad. O astfel de măsură este plauzibilă, pentru a evita supraaglomerarea acestora, cu atât mai mult cu cât, începând din 2008, legislaţia europeană a prelungit perioada pe care imigranţii ilegali o pot petrece după gratii la 18 luni. (C.T.)
Transportatorii de marfă ar putea câştiga până la opt ore la un drum România-vestul Europei dacă ţara noastră va fi acceptată în spaţiul Schengen. „La graniţa cu Ungaria sunt zile în care se trece rapid, în câteva minute, dar şi unele în care se formează cozi la care se aşteaptă două, trei, patru, chiar opt ore în unele situaţii mai speciale”, explică Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România. Însă el este convins că, cel puţin în primul an, monitorizarea din partea autorităţilor maghiare va fi în continuare strictă şi că o bună parte din camioane va fi controlată aproximativ la fel ca înainte.
O îmbunătăţire se va simţi şi în cazul transporturilor de pasageri. „În prezent, autocarele noastre staţionează la graniţă între 15 şi 30 de minute. Aderarea la Schengen va duce la scăderea acestor perioade din timpul de parcurs. Pentru cursele către Grecia, unde se vor desfiinţa două controale vamale, câştigul de timp ar putea fi mai mare”, spune Daniel Micu, directorul general al Atlassib.
lPorţi deschise pentru infractori
Speranţele transportatorilor se leagă, însă, mai degrabă de reducerea concurenţei neloiale din partea unor firme extracomunitare. „În momentul în care se vor înăspri controalele la frontierele externe, aşteptăm să fie depistate mai multe nereguli în ceea ce-i priveşte pe aceşti operatori”, spune Augustin Hagiu, preşedintele Federaţiei Operatorilor Români de Transport. „Controalele sunt deja mai serioase la graniţele cu Moldova, Ucraina sau Serbia, se scanează cu raze X fiecare transport, dar complexitatea procedurilor face ca, de multe ori, intrarea în România a unui camion din afara UE să dureze şi până la trei zile”, spune Radu Dinescu. Iar asta este una dintre faptele mai puţin plăcute ale includerii în Schengen. Dacă exportul de criminalitate locală spre ţările UE devenise foarte facil după 2007, din martie 2011, am putea asista la acutizarea unui fenomen deja destul de răspândit – traficul de carne vie. După desfiinţarea controalelor la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria, va fi mult mai simplu pentru traficanţi să-şi transporte victimele, chiar şi minore, spre bordelurile sau taberele de muncă din străinătate. Şi, dacă tot am pomenit de minori, se pot înmulţi şi cazurile de copii răpiţi de unul dintre părinţi şi duşi peste graniţă.
Există, totuşi, şi un revers ceva mai benign al situaţiei – dacă un minor va pleca în spaţiul Schengen fără ambii părinţi, nu îl va mai întreba nimeni de procura notarială prin care părintele/părinţii rămaşi în ţară îşi dau acordul pentru excursia lui. În acelaşi timp, dacă un copil sub 14 ani va călători într-unui din cele 26 de state membre Schengen cu maşina sau trenul, nu va mai fi supus, cel puţin teoretic, niciunui control de identitate, aşa că nu va mai avea nevoie nici de paşaportul individual prevăzut de legea actuală (al cărui cost, de 276 de lei, nu este chiar neglijabil).
l4.100 de posturi, desfiinţate
Deşi poate mai puţin vizibilă, există la nivelul autorităţilor o oarecare îngrijorare în ceea ce priveşte importul de criminalitate şi terorism. Sursa principală ar putea fi reprezentată de celelalte state din spaţiul Schengen, căci va fi mult mai uşor pentru un asasin plătit bulgar, pentru un mafiot italian, pentru un traficant de droguri spaniol ori pentru un fundamentalist islamic parizian să intre şi să iasă din ţară fără să ştie nimeni.
Contrabandiştii vor fi şi ei influenţaţi de eventuala acceptare în rândul membrilor Schengen – dacă pe direcţia Ungaria-Occident, respectiv Bulgaria-Grecia transportul mărfurilor nefiscalizate va deveni mult mai simplu, la viitoarele graniţe externe importurile ilegale ar putea deveni tot mai dificile. De altfel, potrivit unui studiu efectuat de compania Novel, ponderea ţigărilor de contrabandă a scăzut de la 36% din total, în ianuarie, la 24% în septembrie, pe măsură ce măsurile de control la frontierele cu Moldova ori Ucraina s-au înăsprit.
Sporirea vigilenţei pe graniţele extracomunitare vine însă cu un preţ. „O parte din personalul Poliţiei de Frontieră (4.100 de persoane – n.red.) se va transfera pe posturile vacante din poliţia naţională sau din alte structuri ale MAI, iar o altă parte va fi transferată la frontiera externă, în vederea întăririi acesteia, conform opţiunilor exprimate”, explica recent, pentru hotnews.ro, Marian Tutilescu, şeful Departamentului Schengen din MAI. Cât despre costurile financiare ale procesului, este vorba de 444 de milioane de euro, sumă acordată de UE.
lŢintă pentru imigranţi?
Noul statut al României ar putea, însă, stimula şi migraţia extracomunitară. Ţara noastră nu a fost, niciodată, un stat după care imigranţii să se dea în vânt. Astfel, până acum, numărul de cazuri gestionate de Oficiul Român pentru Imigrări (ORI) era minor, comparativ cu autorităţi, omoloage din alte state membre. În final, în România locuiesc circa 50.000 de imigranţi legali (grup care în state precum Spania sau Italia este de ordinul milioanelor), iar numărul celor depistaţi fără forme de şedere este rareori mai mare de cinci mii anual. Lucrurile sunt, însă, pe cale să se schimbe. „Având în vedere tiparele internaţionale de fluxuri migratorii (de la est spre vest şi de la sud spre nord), ni se pare evident că unul dintre efectele intrării României în Zona Schengen va fi creşterea numărului de migranţi legali şi nelegali. Faţă de situaţia actuală, există mai multe elemente de noutate. Unul dintre acestea este noua abordare şi responsabilităţile autorităţilor române, altul este că, de această dată, România nu va mai fi doar o ţară de tranzit sau o destinaţie accidentală, ci, din ce în ce mai mult, şi o ţară de destinaţie”, spun reprezentanţii biroului local al Organizaţiei Mondiale a Migraţiei.
Potrivit Strategiei naţionale privind imigraţia pentru perioada 2011-2014, România se va afla cu precădere în atenţia imigranţilor ilegali din Asia de Sud-Est, cele mai vulnerabile graniţe fiind, aşa cum era de aşteptat, cele cu Bulgaria, Moldova şi Ucraina. Se presupune, astfel, că România va mai „uşura” din povara care apasă acum asupra Greciei, stat în care au fost depistate, anul trecut, nu „mai puţin de 75% din „totalul intrărilor ilegale în Spaţiul Schengen. Aceasta, deoarece Spania şi Italia, aflate într-o poziţie extrem de delicată (atât state de frontieră, cât şi „state-destinaţie), şi-au întărit semnificativ controalele în ultimii doi ani.
Potrivit datelor Frontex (agenţia care se ocupă de securitatea graniţelor externe ale UE), România se va afla în vizorul cetăţenilor afghani, vietnamezi şi indieni.

PMP - Alegeri Locale 2020
USR-Plus - Oameni ca tine schimbă Alba în bine

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Must de Jidvei