Asumarea răspunderii guvernamentale pe Legea educaţiei, neconstituţională

Curtea Constituţională a României a decis ieri că angajarea răspunderii Guvernului Boc pe Legea Educaţiei este neconstituţională. Hotărârea a fost luată cu 5 voturi la 4. CCR a fost sesizată de preşedintele Senatului Mircea Geoană privind existenţa unui conflict constituţional între Parlament şi Guvern pe Legea Educaţiei. Pe 28 octombrie, la o zi după ce moţiunea de cenzură a picat la votul în plenul Parlamentului, Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului pe Legea Educaţiei, în ciuda cererii partidelor de Opoziţie, de amânare a asumării până la o decizie a Curţii Constituţionale. (N.L.)

Curtea Constituţională a constatat, miercuri, că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a retragerii Legii educaţiei din Senat, de către Executiv. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a înaintat Curţii Constituţionale (CC) o sesizarea referitoare la Legea Educaţiei, reclamând un conflict juridic de natură constituţională cu Guvernul. Geoană afirma că acest conflict a fost iniţiat în momentul în care Guvernul a decis să retragă din Senat proiectul Legii educaţiei şi să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru adoptarea acesteia.
„Guvernul Boc, într-o încarnaţiune anterioară a sa, a făcut un lucru similar în 2009, şi după un an de zile încearcă acelaşi lucru”, adăuga el, precizând că angajarea răspunderii pe Legea educaţiei a mai fost respinsă de CC anul trecut, cu motivaţia că angajarea răspunderii Guvernului nu poate fi folosită decât în cazuri excepţionale. „Nu este normal ca Guvernul să persiste în aceeaşi greşeală şi dorim să îl îndreptăm, dacă nu îl îndreptăm de tot la moţiunea de cenzură”, spunea preşedintele Senatului. Geoană afirma că decizia Guvernului de a retrage Legea educaţiei din procesul legislativ din Senat este „un gest arbitrar” care echivalează cu desfiinţarea rolului de legiferare al Parlamentului.
Între timp, în 28 octombrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea Educaţiei. Anterior, în 18 noiembrie 2009, Curtea Constituţională a declarat neconstituţională Legea Educaţiei asumată de Guvern în 15 septembrie 2008.
În motivarea deciziei, Curtea Constituţională a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie.
De asemenea, judecătorii constituţionali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri.
Curtea Constituţională admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentală, printre care şi aceea legată de faptul că profesorii care deţin funcţia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic. Ulterior, în primavara anului 2010, Guvernul a înaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educaţiei. (C.O.)