Arma energetică va lovi România

    După criza datoriilor care s-a declanşat şi s-a adâncit în ultimii ani în România, urmează criza energetică şi bineînţeles şi criza de tehnologie care îndeamnă guvernul, preşedinţia, diferite organizaţii nonguvernamentale şi tot poporul român la reflexie, dezbatere şi confruntare de opinii.
Având în memorie diferite studii asupra energeticii mondiale vedem că ea se bazează pe combusibili fosili: petrol, cărbune, gaz şi se caracterizează prin instabilitate, inegalitate şi incertitudine.
Instabilitate datorită preţurilor ascendente ale petrolului între anii 1974 când a avut loc primul „şoc petrolier” şi 1979 când a avut loc al doilea „şoc petrolier” şi care cresc şi astăzi în progresie geometrică fiind o ecuaţie variabilă cu foarte multe necunoscute.
Inegalitatea între diferite ţări în ceea ce priveşte consumul şi resursele energetice este evidentă şi este în avantajul ţărilor foarte bine dezvoltate militar şi tehnologic. Exemplul grăitor este SUA care cu 6% din populaţia lumii consumă aproximativ 30% din resursele energetice ale pământului ceea ce nu este echitabil şi corect.
Incertitudinea este evidentă datorită războaielor provocate de petrol sau de alte resurse energetice. Sunt evidente războaiele din Golf şi în special din Irak şi de ce nu, din Libia, care nu s-au dus împotriva lui Saddam Hussein sau împotriva lui Gaddafi, ci s-au dus pentru subsolul ţărilor respective foarte bogat în petrol. În general crizele energetice din lume au fost legate de războaie sau de căderi de la putere a unor lideri dictatori. Pe lângă cele două războaie menţionate v-aş aminti războiul Yom-Kippur din 1973, criza iraniană din 1979 cu schimbarea şahului, războiul din Golf din 1990, criza din Argentina din 2004, războiul din Afganistan şi actual din Libia. Trebuie remarcat pe plan mondial care sunt adevăraţii actori globali ai sistemului energetic mondial. Actorii statali sunt: Rusia, Iran, Quatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit, Libia, Venezuela şi SUA. Toate aceste ţări au petrol, gaze şi cărbune care, în afară de Venezuela în care preşedintele Hugo Chavez a naţionalizat petrolul şi industria petrolieră, sunt manageriate de mari companii private internaţionale. Actorii nestatali ai energiei sunt următorii: Gaz-Prom, companie rusă care vinde aproximativ 25% din consumul de gaze în UE fiind liderul mondial la acest produs energetic. Exxon-Mobil companie americană de petrol, Royal-Dutch Shell companie de petrol a Marii Britanii, Chevron-Corp companie de petrol americană, Total S.A. companie de petrol franceză, Eni Grup companie energetică italiană, Petrobras companie de petrol braziliană, Lukoil companie de petrol rusească şi OMV companie de petrol austriacă. Iată câteva companii care deţin puterea absolută în industria energetică mondială.
În ceea ce priveşte descoperirea de noi resurse de energie:  energie solară, geotermică, eoliană, a valurilor mării, biomasă, cărbune de lemn şi de ce nu „cărbunele galben” care este uraniul şi plutoniul, bugetul acordat pentru cercetare este evident foarte mare în ţări ca SUA, Anglia, Franţa, Japonia, Rusia, „tigrii asiatici” dintre care aş aminti China, India şi Hong Kong-ul, şi foare mic sau aproape inexistent în România.
În România, după 1989 nu s-a mai planificat de guvern nici o resursă pentru cercetare sau aproape deloc. Din păcate, după unele surse specializate, o să avem o iarnă grea şi românii ar trebui să se încălzească. Anul trecut am consumat 13,8 milioane de metri cubi de gaz dintre care 2,6 de la ruşi iar iarna a fost blândă. În această iarnă dacă va fi aspră aşa cum se prognozează vom folosi cel puţin 20 de milioane de metri cubi de gaz şi nu am înmagazinat pentru urgenţă din propriul gaz decât 3 milioane de metri cubi. Se pune întrebarea de unde vom cumpăra restul cantităţii de gaz şi la ce preţ. Bineînţeles că de la ruşi iar preţul nu cred că ne va fi favorabil. Anul trecut 85 de mii de blocuri din România au consumat 34% din rezerva de energie a României. În unele comune în care este gaz şi cetăţenii sunt „branşaţi” la gaz ei şi-au scos arzătoarele şi au trecut pe încălzirea cu lemne. Câtă energie şi câte resurse financiare cheltuite de pomană! Curentul cu reţeaua de distribuţie foarte veche, conductoarele metalice (sârmele electrice) nefiind schimbate de zeci de ani, va cădea foarte frecvent ceea ce va face ca frigul să ne inunde casele.
Ne va lovi sau nu criza energetică în această iarnă, iată o întrebare care caută un răspuns urgent.
Dr. Mircea FRENŢIU,
medic primar chirurg

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI