Rămâi conectat

Actualitate

Aproximativ 50% din români și-ar achiziționa o mașină electrică. Care este principalul motiv al reticenței

Publicat

în

Aproximativ 50% din români și-ar achiziționa o mașină electrică. Care este principalul motiv al reticenței

Pentru a reduce costul alimentării și protejarea mediului, jumătate din români ar vrea să își achiziționeze mașini electrice, însă principalul motiv de reticență rămâne infrastructura de încărcare.

Maşinile hibride şi electrice sunt preferate de aproape jumătate dintre consumatorii români (46%), care spun că ar alege o astfel de motorizare pentru viitoarea maşină, reiese din studiul Deloitte 2022 Global Automotive Consumer Study, realizat în 25 de ţări din întreaga lume, inclusiv în România, potrivit Agerpres.

Elit - Gustul Desăvârșit

Dintre aceştia, cei mai mulţi (63%) ar face o astfel de achiziţie datorită costului cu alimentarea, care rămâne încă scăzut faţă de motorizarea pe benzină sau motorină, 49% sunt motivaţi de protecţia mediului, 47% de sănătatea personală, iar 40% sunt atraşi de stimulentele acordate de stat.

Dintre ţările europene analizate în studiu, în cinci se remarcă faptul că numărul consumatorilor care intenţionează să îşi cumpere o maşină pe combustie internă a scăzut sub 50%. Este vorba de cele mai mari pieţe din regiune, respectiv Germania (49%), Franţa (48%), Marea Britanie (47%), Spania (35%) şi Italia (31%).

Procentul celor care rămân fideli unei maşini pe motorină sau benzină este de 50%

Dintre participanţii din România care preferă o maşină electrică, cei mai mulţi ar opta pentru un model hibrid, în timp ce interesul pentru maşinile pe baterie rămâne încă redus, doar 7% din totalul respondenţilor români având o astfel de opţiune.

Tendinţa de trecere către maşini mai puţin poluante este evidentă în Europa, chiar dacă remarcăm ţări în care motorizarea clasică rămâne preferată – Cehia (74%), Austria (58%) sau Polonia (57%). În primul trimestru din 2022, cota de piaţă a autovehiculelor electrice hibride a crescut la 25,1% din vânzările din Uniunea Europeană, de la 21% în aceeaşi perioadă din 2021, potrivit Asociaţiei Europene a Producătorilor de Automobile.

Vânzările de maşini electrice hibride au crescut cu 45%

În cazul celor pe baterie avansul a fost de peste 400%.

„Evoluţia este remarcabilă, chiar dacă baza de raportare este scăzută. Schimbarea de mentalitate se explică atât prin creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la impactul utilizării maşinii personale asupra mediului, cât şi prin politica autorităţilor europene în această direcţie”, a declarat Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.

Pe de altă parte, timpul de aşteptare pentru o maşină nouă este din ce în ce mai mare, din cauza problemelor apărute în ultimii doi ani pe lanţurile de aprovizionare, motiv pentru care înmatriculările de maşini rulate, mult mai poluante, au crescut în România, în 2021, cu 3,7% (aproximativ 400.000 de maşini), iar pentru cele noi au scăzut cu 4% comparativ cu anul anterior (121.000 de maşini), conform datelor publicate de autorităţi. Tendinţa s-a inversat în primele luni din 2022, dar situaţia rămâne îngrijorătoare, a adăugat el.

Dintre românii care intenţionează să îşi cumpere o maşină electrică, 54% spun că şi-ar menţine preferinţa chiar dacă preţul energiei ar fi similar cu cel al combustibililor clasici, însă 38% şi-ar schimba planurile în acest caz, iar 8% nu sunt siguri ce decizie ar lua.

Reticența cauzată de infrastructura publică de încărcare a mașinilor electrice

Motivele pentru care consumatorii români rămân reticenţi cu privire la maşinile electrice sunt legate de infrastructura publică de încărcare, încă precară (23%), autonomia limitată (16%) şi preţul ridicat (15%).

În celelalte ţări europene analizate, autonomia limitată reprezintă principalul motiv de reticenţă – Franţa (25%), Germania (24%), Italia (22%), Polonia (22%), Austria (21%), Belgia (21%), Spania (21%), Marea Britanie (21%). Consumatorii europeni care încă preferă motoarele clasice aşteaptă ca autonomia motoarelor electrice să crească pentru a îşi schimba opţiunea.

Cei mai mulţi români plănuiesc să îşi încarce maşina electrică acasă (49%), dar aproape la fel de mulţi (45%) spun că vor să apeleze la staţiile publice de încărcare. În alte ţări europene, procentul celor care vor să îşi alimenteze maşina electrică acasă creşte la 81% în Marea Britanie, 71% în Austria sau 70% în Germania.

Studiul Deloitte Global Automotive Consumer Study 2022 a fost efectuat în rândul a peste 26.000 de consumatori din 25 de ţări din întreaga lume, dintre care peste 11.000 din zece state europene, respectiv Austria, Belgia, Cehia, Franţa, Germania, Italia, Polonia, România, Spania şi Marea Britanie.

Sursa: DCNEWS.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Record de cereri pentru pașapoarte, în Alba, în prima jumătate a lui 2022. Cererea a crescut de trei ori după războiul din Ucraina

Publicat

în

Record de cereri pentru pașapoarte, în Alba, în prima jumătate a lui 2022. Cererea a crescut de trei ori după războiul din Ucraina

Serviciul Public Comunitar de Paşapoarte (SPCP) Alba a eliberat în prima parte din 2022, aproape 17.000 de paşapoarte, de trei ori mai multe faţă de perioada similară a anului trecut.

Cererea de paşapoarte a explodat şi în Alba, la fel ca în restul ţării, după declanşarea războiului din Ucraina. Astfel, dacă anul trecut, în perioada 1 ianuarie – 17 iunie, au fost înregistrate 5.276 de cereri privind eliberarea documentelor de călătorie, în acest an au fost depuse 16.718 astfel de cereri.

Dintre acestea, în perioada menţionată din 2022, au fost emise aproape 14.900 de paşapoarte, din care au fost înmânate titularilor circa 9.800, ceea ce înseamnă că un număr semnificativ de persoane nu s-au prezentat încă la ghişeu pentru ridicarea acestora.

Elit - Gustul Desăvârșit

Majoritatea paşapoartelor sunt simple electronice, dar au fost şi solicitări, respectiv peste 1.000, de paşapoarte simple temporare. Au fost emise şi 129 de paşapoarte simple electronice pentru cetăţeni români cu domiciliul în străinătate primite prin ghişeu.

În ceea ce priveşte perioada de două luni de după izbucnirea războiului din Ucraina, respectiv între 1 martie şi 30 aprilie, au fost primite 9.545 de cereri, dintre care 9.061 în regim normal, iar 482 în regim urgent, potrivit Agerpres.

Comparativ, în perioada corespunzătoare din 2021 au fost 1.604 cereri pentru eliberarea de paşapoarte, din care 263 în regim urgent. Asta înseamnă că anul acesta, în cele două luni, au fost de aproape şase ori mai multe solicitări pentru eliberarea de paşapoarte decât în martie-aprilie 2021.

La momentul actual, cei care doresc să depună cereri la SPCP Alba sunt programaţi online cel mai devreme în 20 iulie, în condiţiile în care programul a fost prelungit cu două ore. Chiar şi aşa, perioada de aşteptare s-a redus, deoarece, de exemplu, persoanele care s-au programat online la mijlocul lunii aprilie au avut de aşteptat două luni pentru depunerea cererii.

Sursa: adevarul.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Val de caniculă în România: Ce temperaturi vor fi în următoarele zile

Publicat

în

Val de caniculă în România: Ce temperaturi vor fi în următoarele zile

România se va afla în următoarele zile sub un val de caniculă. Va fi vorba, în anumite locuri din țară, de temperaturi de peste 38 de grade.

Aceste temperaturi vor fi resimțite și mai puternic de organismul uman și trebuie să ne luăm măsuri de precauție.

Cât durează acest val de caniculă și cât de periculos este el pentru România, ne spune Elena Mateescu, directorul general ANM.

Elit - Gustul Desăvârșit

”Mâine, 35-36 de grade în Câmpia de Vest. Același ecart al valorilor de temperaturi până la 36 de grade, tot în partea de vest a țării, miercuri, după care de joi și sfârșitul de săptămână va putea fi caracterizat e valori de temperaturi în creștere până la 37 de grade inclusiv în partea de vest și sud a țării, inclusiv în Capitală, 35-36 de grade.

În aceste condiții, disconfortul termic va fi unul deosebit de accentuat. Vor mai fi izolat posibile precipitații slabe în prima parte a săptămânii, în special în zona de munte și local în partea de sud și sud-est a țării.

Așadar, o vreme caniculară pentru sfârșitul primei luni din această vară, dar și începutul lunii lui cuptor.

Cel puțin până în jurul datei de 10 iulie ne așteptăm ca, într-adevăr, masa de aer tropical să persiste în zona țării noastre și să fie caracterizată de valori de temperaturi de până la 37-38 de grade și temperaturi resimțite mult peste 38 de grade”, a declarat Elena Mateescu, directorul ANM, pentru Antena 3.

Sursa: antena3.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Pedepse mai aspre pentru trafic și consum de droguri: Câți ani de pușcărie riscă traficanții de narcotice

Publicat

în

Pedepse mai aspre pentru trafic și consum de droguri: Câți ani de pușcărie riscă traficanții de narcotice

Potrivit unui proiect pentru modificarea Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, adoptat în şedinţa de luni a Senatului, traficanţii de droguri sau cei care pun la dispoziţie locuri amenajate în scop de consum riscă pedepse cu închisoarea de la 7 la 15 ani.

Potrivit deputaţilor de la PNL care au iniţiat acest proiect, „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea. extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă faptele prevăzute (…) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi”.

Proiectul de act normativ mai prevede pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 5 ani pentru „Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, procurarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de rise pentru consum propriu, fără drept”. Dacă faptele menţionate privesc droguri de mare risc, pedeapsa este detenţie de la 2 la 7 ani.

Elit - Gustul Desăvârșit

Pedepse cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi riscă şi cei care pun la dispoziţie, „cu ştiinţă, cu orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri”, conform aceluiaşi proiect.

„Indiferent de cauză, dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoţional şi fizic de droguri şi a cărui viaţă este centrată în jurul obţinerii acestor droguri. Dependenţa îl afectează pe toate planurile: fizic, emoţional, socio-profesional şi spiritual. De aceea, consider că înăsprirea legislaţiei în acest domeniu, a pedepselor mai ales pentru cei care sunt traficanţi de droguri este absolut necesară”, argumentează iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului de act normativ, potrivit Agerpres.

Proiectul legislativ a fost transmis spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare