Rămâi conectat

Actualitate

Aproape jumătate dintre șoferi spun că au fost agresați verbal în trafic, însă doar 16% au recunoscut că au făcut asta: STUDIU

Ziarul Unirea

Publicat

în

Aproape jumătate dintre șoferi spun că au fost agresați verbal în trafic, însă doar 16% au recunoscut că au făcut asta: STUDIU

48% dintre conducătorii auto chestionați au spus că au fost victima unor agresiuni verbale în trafic, însă doar 16% au declarat că ei înşişi au avut un astfel de comportament.

Poliţia Română şi Ursus Breweries fac publice rezultatele studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2022” şi analiza comparativă a datelor colectate şi prelucrate în cele cinci etape ale acestui studiu, în intervalul 2008 – 2022. Studiul prezintă comportamentele şi atitudinile care favorizează încălcarea regulilor de circulaţie de către conducătorii auto, precum şi producerea accidentelor rutiere.

Cercetarea sociologică a fost realizată de Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, prin Direcţia Rutieră şi Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii.

Elit - Gustul Desăvârșit

Studiul s-a desfăşurat în contextul în care ponderea ridicată a deceselor rutiere în România, aproape dublă faţă de restul Uniunii Europene, are drept cauză principală comportamentul din trafic al utilizatorilor drumului public şi influenţa unor factori conjuncturali. În perioada 2010-2020, conducătorii auto au fost responsabili pentru 66% dintre accidentele rutiere grave.

Una dintre concluziile studiului este că şoferii au tendinţa de a observa mai clar greşelile altora şi mai puţin de a-şi recunoaşte propriile erori în trafic, acest fenomen fiind cunoscut ştiinţific ca efectul Muhammad Ali, prin care oamenii îşi atribuie mai multe comportamente morale decât comportamente nedezirabile social.

Spre exemplu, 48% dintre participanţii la studiu au declarat că au fost victima agresiunilor verbale în trafic, dar numai 16% au declarat că ei înşişi au avut un astfel de comportament.

Chestionarul utilizat este o variantă modificată şi completată a chestionarului SARTRE (Social Attitudes to Road Traffic Risk in Europe), aplicat până în prezent în mai multe state europene.

Astfel, 93% dintre şoferii români îşi doresc camere fixe de monitorizare pe străzi, pentru reducerea accidentelor, 80% dintre şoferi au declarat că au fost victime ale agresiunilor în trafic sub forma flash-urilor/claxoanelor, 80% dintre cei chestionaţi consideră că şoferii mijloacelor de transport în comun sunt cei mai responsabili în trafic şi 70% consideră că cei mai puţin responsabili sunt utilizatorii de trotinete.

De asemenea, 58% dintre şoferi declară că probabil vor depăşi viteza legală dacă se angajează într-o depăşire, iar 70% consideră că cea mai gravă abatere care influenţează negativ siguranţa rutieră este consumul de băuturi alcoolice la volan.

„Studiul Atitudini sociale privind riscul în trafic, realizat cu ajutorul Ursus Breweries şi al Poliţiei Române, aduce elemente noi faţă de ediţiile anterioare. Am adaptat chestionarul la problemele traficului urban modern, măsurând şi percepţia asupra celor care conduc mijloace de transport alternative, cum ar fi trotinete sau biciclete. Au fost acoperite teme centrale pentru comportamentul în trafic precum: percepţii generale şi sentimentul de siguranţă în trafic, atitudini şi comportamente de risc în trafic, viteza în trafic sau consumul de alcool la volan”, a declarat Alex Zodieru, General Manager Cult Market Research.

„Derularea acestui studiu periodic ne ajută să avem o viziune mai clară asupra percepţiei şi nevoilor participanţilor la trafic. Spre exemplu, anul acesta studiul ne-a confirmat necesitatea instalării camerelor de monitorizare a traficului, o acţiune pe care respondenţii o încurajează şi care face parte şi din planurile noastre viitoare. Ca atare, este important să avem parteneri de încredere, precum Ursus Breweries sau Cult Market Research, pe al căror sprijin să putem conta de la o ediţie la alta a studiului”, a completat comisarul-şef George Grigore de la Direcţia Rutieră din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.

Câteva dintre rezultatele studiului relevă că aproximativ 57% dintre cei chestionaţi au declarat că se simt în siguranţă în trafic, cu 9% mai mulţi decât în 2018, ceea ce arată o îmbunătăţire a acestei percepţii. 70% consideră că cea mai gravă abatere care influenţează negativ siguranţa rutieră este consumul de băuturi alcoolice la volan, în timp ce 9% au nominalizat agresivitatea în trafic, iar 7% depăşirea limitei legale de viteză.

Comparativ cu anii trecuţi, a scăzut procentul şoferilor români care au condus sub influenţa alcoolului sub pretextul unei distanţe mici de parcurs cu maşina.

„Ne bucurăm să fim parteneri şi la această ediţie a Studiului Atitudini sociale privind riscul în trafic. Descurajarea consumului de alcool la volan este una dintre direcţiile importante ale strategiei de sustenabilitate a Ursus Breweries, iar acest studiu ne ajută să înţelegem mai bine amploarea acestui fenomen şi să dezvoltăm diverse acţiuni care îl pot combate”, a adăugat Robert Uzună, vicepreşedintele Corporate Affairs Ursus Breweries, potrivit Agerpres.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Actualitate

”Sistemul sanitar din România e jale. Dacă nu ai bani sau dacă nu ești cineva, mori”

Suciu Andra Ioana

Publicat

în

”Sistemul sanitar din România e jale. Dacă nu ai bani sau dacă nu ești cineva, mori”

Creatorul de modă Cătălin Botezatu spune că în România și nu numai, banii cumpără absolut tot. Acesta a vorbit despre perioada în care a avut cancer și e de părere că dacă nu s-ar fi tratat în altă țară, în România ar fi fost mort. Chiar și acum, Bote își face analizele uzuale în Turcia.

Sistemul sanitar din România e jale, chiar și în spitalele private. Dacă nu ai bani sau dacă nu ești cineva, mori. Cineva spunea că cu bani nu poți cumpăra nimic. Ba da, cu bani poți cumpăra absolut totul!”, a spus Botezatu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Mă simțeam ok, doar că eu de două ori pe an îmi fac un check out complet.

După ce am terminat analizele generale, i-am spus medicului că simt o serie de înțepături în partea dreaptă. Specialistul turc mi-a propus să ma supună unui test ecograf foarte performant unde a descoperit că am o formă mai ciudată de apendicită”, a povestit Bote după ce a fost diagnosticat cu cancer.

M-am operat în România, și aici au descoperit că, de fapt, în spatele apendicului era o tumoră.

”Mi-au spus că e cancer. Tratamentul de după l-am urmat în Turcia, acum sunt vindecat, am urmat un tratament care în România încă se face empiric”, a declarat Botezatu.

sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Codul rutier 2022: Pentru ce alcoolemie se pot alege șoferii cu un dosar penal

Ziarul Unirea

Publicat

în

Codul rutier 2022: Pentru ce alcoolemie se pot alege șoferii cu un dosar penal

Șoferii români trebuie să fie informați că, pe lângă riscul de a rămâne fără permis, dacă vor fi prinși băuți la volan, ar putea chiar să ajungă după gratii. Diferența o face nivelul de alcoolemie. Astăzi îți vom spune care este diferența dintre contravenție și infracțiune.

CITEȘTE ȘI: Codul rutier 2022: Cât de murdar trebuie sa fie geamul maşinii ca să primeşti o amendă de 1.160 de lei

Dacă un șofer este depistat cu o alcoolemie cuprinsă între 0,1 și 0,40 mg/litru alcool pur în aerul expirat se consideră contravenție. În acest caz, persoana este sancționată cu 9-20 de puncte amendă, adică între 1.305 lși 2.900 lei. Ca măsură suplimentară se va suspenda dreptul de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.

CITEȘTE ȘI: COD RUTIER 2022: Sancțiuni aspre pentru șoferii care își împrumută mașinile altor persoane. Situațiile în care se aplică amenzile

Elit - Gustul Desăvârșit

Dacă aparatul etilotest va indica o valoare mai mare 0,40 mg/litru alcool pur în aerul expirat sau mai mare fapta va fi considerată infracțiune. În această situație, șoferul va fi condus la o unitate sanitară pentru a i se preleva probe biologice în vederea stabilirii îmbibaţiei de alcool în sânge.

CITEȘTE ȘI: Noul COD RUTIER 2022: Cum este definit comportamentul agresiv și ce amenzi riscă șoferii în aceste cazuri

Această operațiune va fi efectuată doar în prezența unui agent de la „Rutieră”. În același timp, șoferul se va alege cu dosar de cercetare penală.

Dacă șoferul în culpă refuză acest lucru el riscă o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani sau o amendă penală. Dacă este condamnat pentru această infracțiune, permisul de conducere îi va fi anulat. Amenda penală ori pedeapsa cu închisoarea se dispun dacă valoarea alcoolemiei în sânge depășește 0,8 mg/l

Sursa: promotor.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. În 1843, Gheorghe Bibescu legiferează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare

Ziarul Unirea

Publicat

în

10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. În 1843, Gheorghe Bibescu legiferează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare

Armata Română sărbătorește, la 10 noiembrie, Ziua Artileriei Române. Gheorghe Bibescu, domnul Țării Românești, (1842-1848) a legiferat, prin Porunca Domnească nr. 198 din 10 noiembrie 1843, înființarea primei baterii a Țării Românești, act ce simbolizează constituirea Artileriei ca armă de sine stătătoare.

Anii 1843-1850 sunt anii organizării primelor baterii de artilerie în Țara Românească și Moldova, a înființării unor turnătorii proprii în Munții Apuseni. Între anii 1853-1854, bateriile de artilerie din Țara Românească și din Moldova au luat parte la războiul ruso-turc, distingându-se în luptele de la Brăila, Gura Ialomiței, Vadul Silistrei, Ostrov etc.

Până în anii Unirii, a existat o singură baterie de artilerie călăreață. După 1859, s-au constituit încă trei baterii de artilerie: una pedestră, în Moldova, și două în Țara Românească: una călăreață și una pedestră. Cele două baterii din Țara Românească s-au constituit în primul divizion de artilerie al armatei române, al cărui comandant a fost colonelul Scarlat Ciocârlan. Conform unui decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, la 21 decembrie 1860, cele patru baterii existente s-au contopit, constituindu-se astfel primul Regiment de artilerie al armatei române moderne (organizat pe două divizioane), al cărui comandant a fost maiorul Tobias Gherghel.

Elit - Gustul Desăvârșit

Menționăm și alte momente importante ale devenirii acestei arme complexe, care privește nu numai organizarea, ci și dotarea, reglementarea și instrucția. Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 254 s-au centralizat atelierele, fabricile de pulbere, capsulăria etc. din diferite părți ale țării, sub denumirea de ”Direcția stabilimentelor de materiale ale artileriei”, care la 23 noiembrie 1861 a fost organizată pe trei secții: Pirotehnie, Arsenalul de construcții al armatei și Fabrica de pulbere. În septembrie 1860, în ”Monitorul Oastei” a fost publicat primul regulament de trageri pentru artileria română, întocmit de maiorul George Manu și intitulat ”Teoria dării”.

În decembrie 1860, a fost publicată ”Legea organizării puterii armate”, potrivit căreia, în cadrul armatei române, s-a constituit Corpul de Artilerie, compus din statul major al armei și unitățile de artilerie. Nucleul statului major al artileriei a luat ființă abia în anul 1862, după unificarea ministerelor de război din ambele Principate, când s-a centralizat evidența personalului și muniției. În octombrie 1862, a fost înființat Inspectoratul Armelor Speciale, care avea ca sarcină conducerea instrucției în unitățile de artilerie și supravegherea activității productive, inspectorat desființat în septembrie 1875, când a luat ființă Inspectoratul Artileriei, la conducerea căruia a fost numit colonelul George Manu.

Considerentele care au determinat modificările structurale din cadrul armatei române au stat și la baza organizării și înzestrării unităților de artilerie, divizate în artileria de câmp, artileria de munte, artileria de cetate, pentru lucrări de fortificație (care s-a desființat complet în toamna anului 1915) și artileria antiaeriană, care a luat ființă la 15 august 1916, odată cu constituirea Corpului Apărării Antiaeriene.

Înaintea Primului Război Mondial, armata română dispunea de 294 de baterii de artilerie. În anul 1939, România avea capacitatea de a mobiliza 31 de brigăzi și 79 de regimente de artilerie, dintre care 32 aveau în compunere 3 divizioane, 31 aveau în compunere două divizioane, 7 erau regimente de artilerie grea, 9 erau regimente de artilerie călăreață. La 3 septembrie 1939, Marele Stat Major a ordonat sporirea efectivelor până la nivelul celor de război.

După cel de-al Doilea Război Mondial, refacerea armatei s-a realizat prin contopirea marilor unități întoarse de pe front cu marile unități de recruți, cu subunitățile și unitățile de marș, realizându-se mari unități operative cu o încadrare și înzestrare corespunzătoare. Între anii 1948-1960, a sporit continuu ponderea artileriei în cadrul marilor unități de arme întrunite.

Astfel, în anul 1965, această pondere era de 1,5 ori mai mare față de perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Pentru a asigura o conducere competentă a artileriei, la 1 septembrie 1948, a fost înființat Comandamentul Artileriei. Începând cu anul 1949, o bună parte a armamentului de artilerie a fost înlocuit cu guri de foc având caracteristici superioare. În 1961, au luat ființă unitățile de rachete cu diferite destinații. În anii 1956-1965, artileria a fost dotată cu armament nou. Au fost sporite și diversificate mijloacele antitanc în cadrul tuturor eșaloanelor. Au intrat în dotare, alături de autotunurile și tunurile existente, aruncătoarele de grenade antitanc și rachetele antitanc dirijate.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea