Antrenorul Alin Hancăș (53 de ani), originar din Blaj, a devenit un nume consacrat la nivel național, activitatea sa din ultimul deceniu fiind una apreciată de Federația Română de Fotbal.

Implicat cu preponderență în sectorul fotbalului juvenil, blăjeanul susține că pandemia de coronavirus a afectat din plin “sportul rege” la nivel național.

“Cel puțin o generație de fotbaliști s-a irosit, dacă nu cumva două. Problema majoră a fost în cursul anului 2020, cu acea lipsă îndelungată de activitate la antrenamente, cu tineri între 15 și 18 ani mulți ieșiți din circuit din pricina întreruperii neașteptate și nedorite. Reversul fericit este însă acela că ulterior a apărut o infuzie de jucători de vârste fragede, copii între 6 și 10 ani, dornici de mișcare”, a punctat Alin Hancăș (foto, dreapta, alături de Cristian Petropulos, președintele AJF Alba). Și, din acest punct de vedere, conjudețeanul consideră că în ultimul timp a apărut o adevărată problemă pentru antrenorii ce muncesc cu micuții fotbaliști, asta din pricina amestecării părinților în procesul de pregătire și mai ales din cauza manifestărilor din timpul jocurilor.

*”Este o presiune inutilă din partea părinților”

“Din păcate, în ultimii ani se înregistrează o presiune foarte mare pe copii, la jocuri și antrenamente. Din impulsul de a-și stimula copiii, apar apostrofări, indicații de pe margine, vociferări, situații care creează o stare inutilă de presiune pentru copii. La asemenea nivel, în faza incipientă a activității fotbalistice, la vârstă fragedă, când copilul trebuie să-și formeze personalitatea ca om și fotbalist, nu sunt deloc binevenite asemenea manifestări, dimpotrivă. Apare teama, este o presiune inutilă asupra copilului ce trebuie să se bucure doar de fotbal, să joace numai de plăcere și nu din dorința părinților, dar și asupra antrenorilor, ce își simt periciltat procesul de pregătire. Colaborarea club/antrenor- părinți este necesară, ambele părți participând, împreună cu școala, la formarea ca om și ulterior ca fotbalist a micului jucător. Această colaborare trebuie să se desfășoare în limitele filozofiei clubului și ale cadrului didactic și metodologic trașat de antrenor, părintele devenind partenerul antrenorului și, în niciun caz, antrenorul de pe margine, care încearcă să-și impună propriile idei despre antrenament și competiție”, a conchis Alin Hancăș, antrenor la CSȘ Blaj și ACS Școala de Fotbal “Ioan Suciu” Blaj. Tocmai din acest motiv, pentru a se evita presiunea exercitată de rezultate (antrenori și părinți) asupra copiilor, dar și pentru ca antrenorii să fie preocupați cu preponderență de formarea jucătorilor, Federația Română de Fotbal a luat o măsură justă în ediția 2021/2022, aceea de a elimina rezultatele și clasamentele la Under 11 și Under 13. Și în fotbalul județean au existat inițiative similare în acest sezon, plecate de la Mihai Țîra, secretarul AJF Alba, respectiv organizarea unor serii de penalty-uri la finalul jocurilor din competițiile Under 11, Under 12 și Under 13.

În același timp Hancăș, pe lângă activitatea propriu-zisă de la nivelul gazonului, la diverse categorii de vârstă, este referent zonal din partea FRF la nivelul județului Alba (în plan național regiunile au acum o altă organizare, cu 8 județe), dar și lector în cadrul Școlii Federale de Antrenori, la care se mai adaugă și munca în cadrul Asociației Județene de Fotbal Alba. În 2021, la acest capitol, merită trecute în revistă, la nivelul fotbalului județean organizarea Campionatului Județean la Under 9, Under 10, Under 12 (fără contabilizarea rezultatelor) și Under 14, organizarea de Campionat Elită și Campionat Clasic la Under 17 și Under 19 (pentru a se asigura o competiție echilibrată), acțiuni de selecție la categoria Under 11, dar și la Campionatului Speranțelor Under 14 (formându-se lotul județean ce a avut două jocuri cu selecționata similară Cluj).

*2021, un pas spre revenirea la normalitate

Și din punct de vedere al pregătirii viitoarelor generații de antrenori, în ultimele 4 luni ale anului trecut lucrurile par să revină cât de cât spre o normalitate, după o pauză de mai bine de un an. A fost Licența C UEFA la nivelul județului Alba în perioada august – decembrie (când a avut loc examenul final), printre cursanți figurând Nicușor Bănică, Bogdan Bucurică, Vitor Thiago de Freitas Fernandes “Vitinha”, Bogdan Goguța, Filip Morar, Ionuț Neag, Paul Păcurar, Radu Scrob sau Cristian Păcurar (jucători activi). Apoi, împreună cu Lucian Burchel, Massimo Pedrazzini, Aurel Țicleanu și Răzvan Rotaru, Alin Hancăș a făcut parte din comisiile de examinare ale examenelor de admitere (teorie și practică) din decembrie, la Licența B UEFA (40 de concurenți pentru 25 de locuri, printre aceștia Marian Cristescu) și Licența A UEFA (96 de participanți/ 25 de locuri, primul pe țară fiind albaiulianul George Țălnar, ce-i va avea colegi la cursuri pe Lucian Sânmărtean, Ștefan Grigorie, Vasile Maftei sau Cristian Dănălache). Și nu în ultimul rând, online s-au derulat, în perioada 4 octombrie-21 decembrie, cursurile de perfecționare și reînoire a Licențelor A și B, ce nu s-au mai ținut din 2019, cu peste 1000 de participanți, peste 40 din Alba, iar Hancăș s-a numărat printre lectori.

*Problemele fotbalului românesc

Nu puteam încheia periplul prin 2021 fără a-i solicita interlocutorului nostru o părere, din mijlocul fenomenului, asupra cauzelor regresului fotbalului mioritic, care bifează calificări ratate pe bandă rulantă, 6 la rând la Campionatele Mondiale. “Sunt mai multe chestiuni la mijloc și vreau să le abordez punctual. Cel puțin la nivel de copii și juniori, infrastructura este la pământ. Nu s-a schimbat mare lucru comparativ cu anii 2000, când noi practic trăiam fotbalistic după sistemul de dinainte de ’89. Mergând mai departe, este o problemă în abordarea fotbalistică, respectiv la nivel de selecție incipientă unde trebuie să căutăm și jucători cu alte calități, respectiv fizice și mentale, în condițiile în care noi suntem fixați pe cei tehnici, urmărind comportamentul jucătorului când are mingea la picior. De asemenea, la abordarea antrenamentului, momentan se urmărește preponderent rezultatul în competiție și numărul trofeelor câștigate și nu formarea jucătorului. Se ajunge ca, la vârste de 8-13 ani, unii jucători să dispute 2-3 jocuri pe săptămână, la diferite categorii competiționale de vârstă, bifându-se mai multe partide decât antrenamente în ciclul săptămânal. Dar în cele din urmă, peste toate este o problemă a sportului la nivel de stat. Vedem ce s-a întâmplat în Franța, după ce au ratat în 1993 incredibil calificarea la Mondiale, cum au schimbat din temelii, au gândit o strategie și, în timp unde au ajuns. La noi, situația este în ceață totală, nu există un program clar, pe termen mediu și lung. Asta, în condițiile în care statul român are toate pârghiile legale, prin CSȘ-uri și LPS-uri, ce pot deveni Centre de Excelență la orice sport, dar și prin creșterea numărului orelor de educație fizică la toate ciclurile de învățământ”, a încheiat Alin  Hancăș, antrenor extrem de apreciat la nivel național, cel care în 2014 a promovat rapid în Liga a 3-a cu Industria Galda de Jos cu care plecase din Liga a 5-a (o asemenea perfomanță a accederii în eșalonul terț a mai reușit și doi ani mai devreme cu Europa Alba Iulia).