Programul Inspire Cinema Alba Iulia, pentru perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2021. Ce filme vor rula la cinematograful din centrul comercial Alba Mall

Ghostbusters: Afterlife / Vânătorii de fantome: Moștenirea Avanpremiera

Regia: Jason Reitman

Cu: Carrie Coon, Mckenna Grace, Paul Rudd, Bill Murray, Annie Potts, Sigourney Weaver

Gen Film: Comedie, Fantastic

Durată: 129 min

Rating: AP 12

Dupa ce se mută într-un orăsel liniștit, o mamă și cei doi copii ai săi află că au o strânsă legătură cu echipa originală Ghostbusters și încearcă să înțeleagă moștenirea lăsată în urmă de bunicul familiei.

Marti, Joi 20:30

 Resident Evil: Welcome to Raccoon City / Resident Evil: Bun venit în Raccoon City

Regia: Johannes Roberts

Cu: Hannah John-Kamen, Kaya Scodelario, Neal McDonough, Tom Hopper, Robbie Amell

Gen Film: Actiune, Horror, Mister, Thriller

Durată: 112 min

Rating: N 15

Cândva prosper și gazdă a gigantului farmaceutic Umbrella Corporation, Raccoon City este acum un orășel oarecare, îmbătrânit și prăfuit. O dată plecată, compania a lăsat o moștenire monstruoasă. Când răul dă pe-afară și începe să bântuie străzile, viețile localnicilor se schimbă dramatic, iar câțiva supraviețuitori trebuie să afle ce a lăsat în urmă Umbrella dacă vor să mai prindă răsăritul.

Vineri pana Joi 20:50

 Encanto 2D & 3D

Regia: Jared Bush, Byron Howard, Charise Castro Smith

Cu: Stephanie Beatriz, Diane Guerrero, Wilmer Valderrama, Angie Cepeda, Rhenzy Feliz

Gen Film: Animatie, Comedie, Familie, Fantastic, Musical

Durată: 115 min

Rating: AG

Mirabel, o fată din Columbia, se confruntă cu frustrarea de a fi singurul membru al familiei sale care nu posedă puteri magice.

Acțiunea are loc într-un sat magic din Columbia și prezintă familia Madrigal, în care fiecare membru are propriile sale daruri, cum ar fi schimbarea formei, creșterea plantelor sau super-forța. Chiar și casa este fermecată, dansând în ritmul vieții de zi cu zi.

Dublat 3D: Vineri pana Luni, Miercuri 13:20; 15:40

Marti, Joi 12:30

Dublat 2D: Vineri pana Luni, Miercuri 12:40

Marti, Joi 12:50

 Muc cel Mic

Regia: Ioana Ernea

Gen Film: Teatru

Durată: 45 min

Rating: AG

Muc, baietelul de care toti rad din cauza staturii lui, pleaca in cautarea norocului si invata, printre altele ca norocul ti-l faci singur. Multe invata si cei doi soricei ce citesc basmul. Tu poti invata mult mai multe. Mai ales sa iubesti lectura si muzica clasica.

Dublat: Duminica 12:00

 House of Gucci / Casa Gucci

Regia: Ridley Scott

Cu: Adam Driver, Jared Leto, Al Pacino, Lady Gaga, Jack Huston

Gen Film: Crima, Drama, Thriller

Durată: 162 min

Rating: N 15

Întins pe trei decenii pline cu dragoste, trădare, decadență, răzbunare, și, în final, crimă, House of Gucci ne arată ce poate însemna un nume și cât de departe va merge o familie pentru a rămâne în control.

Vineri pana Luni, Miercuri 17:20; 20:10

Marti, Joi 14:50; 20:10

 King Richard / Regele Richard: Crescând campioni

Regia: Reinaldo Marcus Green

Cu: Will Smith

Gen Film: Drama, Sport

Durată: 149 min

Rating: AP 12

Bazat pe o poveste adevărată, „Regele Richard: Crescând campioni” urmărește călătoria lui Richard Williams, un tată intransigent, care a contribuit la creșterea a doi dintre cei mai talentați sportivi din toate timpurile, care vor ajunge să schimbe tenisul pentru totdeauna.

Urmărind o viziune clară a viitorului lor și folosind metode neconvenționale, Richard are un plan care să le ducă pe Venus și Serena Williams de pe străzile din Compton, California, pe scena globală ca personalități legendare. Filmul arată puterea familiei, perseverența și credința neclintită ca mijloc de a realiza imposibilul și de a influența lumea

Vineri pana Luni, Miercuri 20:30

Marti, Joi 17:25

 Eternals 3D / Eternii

Regia: Chloé Zhao

Cu: Richard Madden, Angelina Jolie, Gemma Chan, Kit Harington, Salma Hayek

Gen Film: Actiune, Aventuri, Drama, Fantastic, SF

Durată: 162 min

Rating: AP 12

„Eternii”, de la Marvel Studios, urmărește un grup de eroi nemuritori care au protejat Pământul și i-au modelat istoria și civilizațiile de la începutul timpului.

Când creaturile monstruoase numite Deviants, demult considerate pierdute în timp, revin în mod misterios, Eternii sunt obligați să se reunească pentru a apăra din nou omenirea.

Vineri pana Joi 17:40

 Monster Family 2 / Familia Monstrulescu 2

Regia: Holger Tappe

Cu: Jessica Brown Findlay, Emily Carey, Nick Frost

Gen Film: Animatie, Comedie, Familie

Durată: 108 min

Rating: AG

Pentru a-i elibera pe Baba Yaga și Renfield de ghearele vănătoarei de monștri Mila Starr, familia Wishbone se transformă încă o dată într-un vampir, monstrul lui Frankenstein, o mumie și un vârcolac. Ajutați și încurajați de cei trei lilieci ai lor de companie, familia Monstrulescu pornește într-o călătorie în jurul lumii pentru a-și salva prietenii. Cu ocazia asta își fac noi cunoștințe monstruoase și realizează, în cele din urmă, că „nimeni nu este perfect” – chiar și cei cu defecte pot găsi fericirea.

Dublat: Vineri pana Luni, Miercuri 15:00

Marti, Joi 15:10

 Dune 3D

Regia: Denis Villeneuve

Cu: Jason Momoa, Rebecca Ferguson, Zendaya, Timothée Chalamet

Gen Film: Actiune, Drama, SF

Durată: 160 min

Rating: AP 12

Călătoria mitică și emoționantă din „Dune” spune povestea lui Paul Atreides, un tânăr strălucit și talentat, născut într-un mare destin, dincolo de înțelegerea sa, care trebuie să meargă pe cea mai periculoasă planetă din univers pentru a asigura viitorul familiei și poporului său. Pe măsură ce forțele malefice izbucnesc într-un conflict legat de exclusivitatea pentru furnizarea celei mai prețioase resurse din univers, care se regăsește doar pe această planetă – resursă capabilă să deblocheze cel mai mare potential.

Vineri pana Joi 14:35

 Ron’s Gone Wrong 3D / Ron o ia razna

Regia: Sarah Smith, Jean-Philippe Vine, Octavio E. Rodriguez

Cu: Olivia Colman, Jack Dylan Grazer, Ed Helms, Rob Delaney, Zach Galifianakis

Gen Film: Animatie, Aventuri, Comedie, Familie

Durată: 111 min

Rating: AG

Barney, un școlar de 11 ani, neîndemânatic din punct de vedere social, este ultimul copil din oraș care primește un prieten robot, un dispozitiv cu cea mai complexă tehnologie din lume și cea mai recentă nebunie de pe piață. El îl primește pe Ron, un robot care funcționează defectuos și nu își poate controla setările. Așa că Barney va încerca să-l învețe pe Ron cum să fie om.

Dublat: Vineri pana Joi 12:15

 Venom: Let There Be Carnage 3D / Venom: Să fie carnagiu

Regia: Andy Serkis

Cu: Tom Hardy, Michelle Williams, Woody Harrelson

Gen Film: Actiune, Horror, SF

Durată: 102 min

Rating: N 15

Eddie deja s-a obișnuit cu viața în simbioză, deși traiul cu Venom numai comod nu este. Doar îl cunoaștem: imprevizibil și mucalit, obraznic și carismatic, se pricepe ca nimeni altul să provoace pe toată lumea. Doar nu se împiedică un extraterestru aparte de un reporter obraznic și cu gura mare care-i servește drept gazdă! Mai ales când i-e foame! Doar că acum nu se mai ciondănesc non-stop doar între ei: când reporterul are șansa istorică de a-i lua un interviu lui Cletus, Venom (până acum, fără rival) face cunoștință cu un nou simbiot, mult mai puternic și mai agresiv: Carnage – arma prin care asasinul în serie încarcerat de mulți ani vrea să semene haos în lume pentru a se răzbuna pentru suferințele îndurate

Vineri pana Joi 18:00

 

 

Ne rezervam dreptul de a modifica programul de rulare al filmelor.

Rezervari si bilete: www.inspirecinema.ro.

Marea Unire din 1 Decembrie 1918 a fost și rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei românești • Cum s-a înfăptuit Marea Unire • Cronologie (pe scurt), despre cum s-a făcut Marea Unire de la Alba Iulia din 1918 • Marea Unire referat • Cine a făcut Marea Unire • 1 Decembrie, Ziua Națională a României.

Primul pas spre Marea Unire a reprezentat-o Mica Unire de la 24 ianuarie 1859, Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

România întregită s-a realizat într-un context istoric deosebit, prin trei momente succesive, pe cale democratică, prin adunări cu caracter reprezentativ: unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu țara-mamă.

4/17 ianuarie 1918 — Apare, la Paris, primul număr din publicația săptămânală „La Roumanie” care avea drept scop sprijinirea, în emigrație, în plan publicistic și diplomatic a revendicărilor românești.

23 ianuarie/5 februarie 1918 — Ultimatum adresat României de Puterile Centrale, prin care era somată, ca, în termen de patru zile, să-și facă cunoscute intențiile în vederea încheierii păcii.

24 ianuarie/6 februarie 1918 — Chișinău. Sfatul Țării, întrunit în ședință solemnă, votează, în unanimitate, independența Republicii Democratice Moldovenești. Consiliul Director se dizolvă, puterea executivă fiind încredințată unui Consiliu de Miniștri, sub președinția lui Daniel Ciugureanu. „(…) Ne proclamăm, în unire cu voința poporului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor” — se spune în proclamația Sfatului Țării.

Citeste si: Mesaje de Ziua Nationala

26 ianuarie/8 februarie 1918 — Guvernul I.I.C. Brătianu — Take Ionescu demisionează, deoarece consideră inacceptabilă încheierea unei păci separate. Aliații sfătuiesc România să tărăgăneze tratativele.

28 ianuarie/10 februarie 1918 —România acceptă începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale.

29 ianuarie/11 februarie 1918 —Se formează un nou guvern, în frunte cu generalul Alexandru Averescu, având ca principal obiectiv tergiversarea, pe cât posibil, a încheierii păcii cu Puterile Centrale și crearea unor premise favorabile obținerii unei păci onorabile.

11/24 februarie 1918 —Plenipotențiarii Puterilor Centrale impun primului ministru, generalul Alexandru Averescu, trei condiții principale ale încheierii păcii: cedarea întregului teritoriu al Dobrogei, până la Dunăre, importante rectificări de frontieră în zona Porților de Fier, în Valea Jiului și între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, precum și grele concesiuni economice.

18 februarie/3 martie 1918 —Inaugurarea, la Chișinău, a Universității Populare Moldovenești, sub președinția lui Pan Halippa, care s-a ocupat de organizarea de conferințe, de întâlniri cu oameni de cultură, de ținerea de prelegeri, consacrate în special studierii istoriei românilor din Basarabia.

20 februarie/5 martie 1918 —Se semnează, la Buftea, Tratatul preliminar de pace între România și Puterile Centrale, pe baza căruia încep la București, la 9/22 martie, tratativele în vederea încheierii păcii, pe următoarele baze: cedarea Dobrogei până la Dunăre, Puterile Centrale urmând să amenajeze un drum comercial între România și Constanța; rectificări de frontieră în favoarea Austro-Ungariei; impunerea unor grele condiții economice etc.

27 februarie/12 martie 1918 —Plecarea misiunii franceze din România.

3/ 16 martie 1918 —Bălți. Adunarea generală a zemstvei din districtul Bălți adoptă, în unanimitate, o moțiune în care se spune „Proclamăm astăzi în mod solemn (…) în fața lui Dumnezeu și a întregii lumi, că cerem unirea Basarabiei cu Regatul României sub al cărei regim constituțional și sub ocrotire legilor ei (…) vedem siguranța existenței noastre naționale și a propășirii economice”.

5/18 martie 1918 —Demisia guvernului condus de generalul Alexandru Averescu. Regele Ferdinand îl însărcinează pe Alexandru Marghiloman cu formarea unui nou guvern, cu speranța că șeful conservatorilor, grație încrederii ce inspira Puterilor Centrale, va putea încheia o pace în condiții mai ușoare.

9/22 martie 1918 —Încep tratativele de pace de la Cotroceni între România și Puterile Centrale.

27 martie/9 aprilie 1918 —La Chișinău, Sfatul Țării întrunit în ședință solemnă votează unirea Basarabiei cu Țara — Mamă, România (86 voturi pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri și 13 absenți). După anunțarea rezultatului votului de către Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării, primul — ministru Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău, împreună cu alți reprezentanți ai guvernului român, este invitat la tribuna de la care declară: În numele poporului român și al Regelui Ferdinand I, iau act de unirea Basarabiei cu România de aici înainte și în veci! Trăiască România Mare!

9/22 aprilie 1918 —Decret regal de ratificare a Hotărârii de unire a Basarabiei cu România, semnat de Ferdinand I, regele României, și contrasemnat de Alexandru Marghiloman, președintele Consiliului de Miniștri.

17/30 aprilie 1918 —Înființarea, la Paris, a „Comitetului național al românilor din Transilvania și Bucovina”, sub președinția lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino; a militat pentru dobândirea independenței Transilvaniei și unirea acesteia cu România.

24 aprilie/7 mai 1918 —Semnarea Tratatului de pace de la București și a anexelor sale dintre România, pe de o parte, și Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. România era nevoită să cedeze Dobrogea, care urma să fie anexată de Bulgaria, să accepte rectificări de frontieră în Carpați, în favoarea Austro-Ungariei (prin care se cedau teritorii însumând 5.600 kmp, cu o populație de 724.957 locuitori), să demobilizeze armata, menținându-se numai patru divizii cu efective complete și 8 divizii cu efective de pace (20.000 de infanteriști, 3.200 de cavaleriști și 9.000 de artileriști) și să încheie convenții economice (agricolă, a petrolului, a pădurilor etc.), prin care, în fapt, se instituia monopolul Germaniei asupra principalelor bogății ale țării. Regele Ferdinand I refuză, în ciuda presiunilor Puterilor Centrale, să sancționeze Tratatul.

22 iunie/5 iulie 1918 —Se înființează, la Washington, din inițiativa lui Vasile Stoica, Liga națională română, cu scopul de a face propagandă în jurul problemei românești; la 13 septembrie, fuzionează cu Comitetul național român.

6/19 iulie 1918 —Se constituie în Italia, la Cittaducale, „Comitetul de acțiune al românilor din Transilvania, Banat și Bucovina”, sub conducerea profesorului Simion Mândrescu, cu scopul de a organiza pe prizonierii români din armata austro-ungară în legiuni care să participe la luptă alături de armata italiană.

12 /25 august 1918 —Se constituie, la Chișinău, Partidul Țărănesc din Basarabia, având în program: împărțirea pământului la țărani, vot universal, îmbunătățirea situației muncitorilor. Președinți: Pantelimon Halippa (1918 — 1921), Ion Inculeț (1921 — 1923).

24 august/6 septembrie 1918 —Se creează, la Paris, Consiliul Național Român Provizoriu, care, în 20 septembrie / 3 octombrie, a proclamat formarea Consiliului Național al Unității Române, organ reprezentativ, având în conducere pe Take Ionescu, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu și Ioan Th. Florescu (vicepreședinți). Consiliul este recunoscut la 29 septembrie/12 octombrie de guvernul francez, la 23 octombrie/5 noiembrie de guvernul S.U.A., la 29 octombrie/11 noiembrie de guvernul englez, iar la 9/22 noiembrie de cel italian drept exponent al intereselor poporului român.

2/15 septembrie 1918 —Congresul de la New York al românilor, cehilor, slovacilor, polonilor, sârbilor, croaților și rutenilor votează o moțiune prin care se cere dezmembrarea Austro-Ungariei și eliberarea tuturor popoarelor asuprite.

29 septembrie/12 octombrie 1918 —Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania, întrunit la Oradea, adoptă în unanimitate o declarație, redactată de Vasile Goldiș, privind hotărârea națiunii române din Transilvania de a se așeza „printre națiunile libere”, în temeiul dreptului ca fiecare națiune să dispună liber de soarta sa. Se revendică recunoașterea conducerii P.N.R. ca organ provizoriu de conducere a Transilvaniei. Se constituie un „Comitet de acțiune”, cu sediul la Arad, avându-l în frunte pe Vasile Goldiș.

5/18 octombrie 1918 —Declarația de independență a Transilvaniei, adoptată în ședința de la Oradea, este citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida — Voevod.

11/24 octombrie 1918 —Cernăuți. Apare primul număr al gazetei „Glasul Bucovinei”, editată de un grup de români bucovineni în frunte cu profesorul universitar Sextil Pușcariu.

14/27 octombrie 1918 —Deputații români bucovineni din Parlamentul vienez, foștii deputați din Dieta Bucovinei, primarii români din localitățile Țării de Sus a Moldovei, împreună cu alți reprezentanți ai provinciei istorice s-au întrunit în Sala Mare a Palatului Național din Cernăuți și au hotărât constituirea Adunării Constituante. Adunarea alege un Consiliu Național condus de Iancu Flondor, Dionisie Bejan, Doru Popovici și Sextil Pușcariu — vicepreședinți, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea și Laurent Tomoioagă — secretari.

17/30 octombrie 1918 —Constituirea, la Budapesta, a Consiliului Național Român Central (din 21 octombrie, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor format din șase reprezentanți ai P.N.R și șase social-democrați.

18/31 octombrie 1918 —Proclamarea Către Națiunea Română, în care se aduce la cunoștință opiniei publice constituirea Consiliului Național Român Central ca unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum și principiile sale de acțiune.

25 octombrie/7 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central hotărăște înființarea de gărzi naționale și de gărzi civile sătești pe întreg teritoriul locuit de români în Transilvania și Ungaria, pentru „păstrarea liniștii și averii fiecăruia”.

31 octombrie/13 noiembrie 1918 —Consiliul Național din Basarabia adoptă o „lege fundamentală asupra puterilor Țării Bucovinei”, prin care își asumă întreaga putere de stat.

5/18 noiembrie 1918 —Manifest către popoarele lumii, prin care Consiliul Național Român Central afirmă în fața opiniei publice mondiale dorința românilor transilvăneni de a se uni cu România.

7/20 noiembrie 1918 —Manifest al Marelui Sfat Național din Transilvania privind convocarea la 18 noiembrie/1 decembrie a Marii Adunări Naționale la Alba Iulia.

9/22 noiembrie 1918 —Consiliul Național Român Central din Transilvania cere, ultimativ, guvernului maghiar să-i recunoască puterea deplină asupra teritoriului Transilvaniei.

15/28 noiembrie 1918 —Congresul Bucovinei hotărăște în unanimitate „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechiile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

1 decembrie 1918– Are loc, în sala Casinei din Alba Iulia, Adunarea Națională, cu participarea a 1.228 de delegați (deputați) aleși. Gheorghe Pop de Băsești, președintele Partidului Național Român, declară Adunarea Națională de la Alba Iulia „constituită și deschisă”. Vasile Goldiș rostește cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începe cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție este adoptat cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei, Adunarea Națională procedează la alegerea unei adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membrii; acesta, la rându-i, va numi un guvern provizoriu — Consiliul Dirigent. După adoptarea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, aprobă cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România încheie procesul de făurire a statului național unitar român, proces început în 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea Dobrogei în 1878, a Basarabiei în martie 1918 și a Bucovinei în noiembrie 1918. Suprafața României Mari: 295.049 km pătrați, cu o populație de 16.500.000 de locuitori.

2 decembrie 1918 —Întrunirea Marelui Sfat Național în sala Tribunalului din Alba Iulia care hotărăște constituirea unui Consiliu Dirigent format din 15 membrii și având președinte pe Iuliu Maniu pentru administrarea Transilvaniei. Marele Sfat Național și Consiliul Dirigent își stabilesc sediul la Sibiu.

11/24 decembrie 1918 —Regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie.

18/31 decembrie 1918 —Decret-lege privind unirea Bucovinei cu România.

26 decembrie 1918/8 ianuarie 1919 — Are loc la Mediaș, Adunarea națională a sașilor, care se declară de acord cu actul politic înfăptuit la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 la Alba Iulia.

28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919 — O delegație săsească transmite Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sașilor la actul unirii Transilvaniei cu România.

29 decembrie 1918/11 ianuarie 1919 — Decret-lege prin care se stabilește că locuitorii României, majori, fără deosebire de religie, se vor bucura de toate drepturile cetățenești și vor putea să le exercite dacă vor face dovadă că sunt născuți în țară și sunt sau n-au fost supuși unui stat străin.

28 iunie 1919 — Se semnează, la Versailles, Tratatul de Pace dintre Puterile Aliate și Germania. Privitor la România, Tratatul prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor, privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanța — Istanbul, ce intră în posesia României. Germania era obligată să renunțe la Tratatul de la București din 24 aprilie / 7 mai 1918. În problema Dunării, Tratatul prevedea menținerea Comisiei Europene a Dunării și înființarea pentru traseul Brăila — Delta Dunării până la Marea Neagră a unei Comisii Internaționale a Dunării. Tratatul a fost ratificat de România la 14 septembrie 1920.

10 septembrie 1919 — Se semnează, la Saint — Germain — en — Laye, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Austria, prin care Austria capătă configurația teritorială de azi. Se recunoștea pe plan internațional unirea Bucovinei cu România și a creării statelor cehoslovac și iugoslav.

10 decembrie 1919 — România semnează Tratatele de pace cu Austria și Bulgaria, precum și Tratatul minorităților, care pentru România prevede obligația de a acorda „tuturor locuitorilor, fără deosebire de naștere, de naționalitate, de limbă, de rasă sau de religie deplina și întreaga ocrotire a vieții și libertății lor”.

29 decembrie 1919 — Parlamentul României votează legile de ratificare a unirii Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului, Banatului, Bucovinei și Basarabiei cu România.

4 iunie 1920 — Se încheie, la Trianon, Tratatul de pace între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria. Recunoașterea pe plan internațional a Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, a Slovaciei și Ucrainei Subcarpatice cu Cehoslovacia, a Croației, Sloveniei și părții de vest a Banatului cu Serbia etc. (intră în vigoare la 25 iulie 1921).

Sursa Agerpres.ro

1 Decembrie 1918, Alba Iulia – Marea Unire referat

La 1 decembrie 2013 se împlinesc 95 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, consemnează Agerpres.

Prima provincie românească care s-a unit cu România a fost Basarabia. În faţa ameninţărilor Rusiei şi Ucrainei, Basarabia îşi proclamă independenţa (24 ianuarie/6 februarie 1918), iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, cu majoritate de de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România.

Al doilea mare moment din procesul de reîntregire naţională a statului unitar român a avut loc la 15/28 noiembrie 1918, când Congresul general al Bucovinei, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”.

În toamna anului 1918, în condiţiile înfrângerii Puterilor Centrale şi ale prăbuşirii Austro-Ungariei, mişcarea naţională a românilor din Transilvania s-a amplificat.

În acest context, la 29 sep./12 oct. 1918 s-a întrunit, la Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român şi a adoptat în unanimitate o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se poziţiona „printre naţiunile libere”.

Actul, redactat de Vasile Goldiş, se intitula „Declaraţia de autodeterminare naţională” şi făcea referire la cei aproximativ 3.500.000 de români care trăiau în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Se sublinia necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate „să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române”. Totodată, se cerea „afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională”. Documentul a fost prezentat de Alexandru Vaida Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

Declaraţia de la Oradea, care afirma dreptul naţiunii române la autodeterminare, precum şi ideea convocării adunării naţionale a reprezentat un act cu o semnificaţie istorică deosebită privind procesul de unificare naţională. La începutul lunii noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central (cunoscut şi sub numele de Sfatul Naţional Românesc) şi-a mutat sediul la Arad. Acesta fusese înfiinţat la 18/31 octombrie 1918, la Budapesta, şi reunea câte şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Al. Vaida-Voevod, Aurel Vlad), respectiv ai socialiştilor (Tiron Albani, Ion Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu, Basiliu Surdu). Preşedinte desemnat a fost Ştefan Cicio-Pop, iar secretar general, Gheorghe Crişan.

Pus în faţa unei situaţii complexe, de organizare a administraţiei după alungarea pretorilor, primarilor, notarilor şi jandarmilor maghiari, Consiliul a lansat, la 7/20 noiembrie 1918, un Manifest prin care îi chema pe toţi românii să fie „mari la suflet în ceasurile acestea grele ale anarhiei”.

CNRC şi-a înfiinţat un Consiliu Militar, care avea în subordine consiliile militare şi gărzile militare, numite legiuni. Activitatea Consiliului a fost susţinută de numeroase organe de presă, precum „Adevărul”, „Drapelul”, „Glasul Ardealului”, „Gazeta Poporului”, „Telegraful Român”. Un rol deosebit în publicarea documentelor programatice ale Consiliului l-a avut ziarul „Românul”, suspendat de către autorităţile maghiare în martie 1916 şi reapărut în octombrie 1918, sub conducerea lui Vasile Goldiş.

La 9/22 noiembrie 1918, CNRC a înaintat Consiliului Naţional Maghiar o Notă Ultimativă prin care cerea „puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Răspunsul era aşteptat până la 12 noiembrie.

Tratativele între Consiliul Naţional Român Central şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Jászi Oszkár, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar. Datorită acestei poziţii, tratativele au eşuat.

Vasile Goldiş a declarat că „naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii”. Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiase guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. În manifestul de convocare a Marii Adunări Naţionale se invoca dreptul popoarelor la autodeterminare: „În numele dreptăţii eterne şi al principiului liberei dispoziţiuni a naţiunilor (…) naţiunea română din Ungaria şi Transilvania are să-şi spună cuvântul său hotărâtor asupra sorţii sale şi acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă”.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a fost considerată de contemporani decisivă pentru „unitatea naţională a tuturor românilor”. Toate apelurile au subliniat importanţa istorică a actului ce urma să se decidă la Alba Iulia: „Veniţi cu miile, cu zecile de mii – se scria în apelul Consiliului naţional din Blaj. E ziua când se va hotărî asupra sorţii noastre pentru o veşnicie. Veniţi şi juraţi că nedespărţiţi vom fi şi uniţi rămânem de aici înainte cu fraţii noştri de pe cuprinsul pământului românesc, sub una şi nedespărţită cârmuire”.

Pe lângă cei 1.228 de delegaţi, la Alba, au venit, după cum menţionează contemporanii, peste 100.000 de români din toate colţurile Transilvaniei: „cât cuprindea ochiul numai om şi om în continuă mişcare, producând un vuiet de parc-ar fi fost talazurile mării în vreme de furtună”.

În timp ce, pe câmpul lui Horea, mulţimea aştepta cu înfrigurare, în sala cazinei ofiţerilor din Alba Iulia delegaţii se adunaseră.

Lucrările şedinţei au început la ora 10.30.

Dintr-un colţ al sălii izbucneşte cu energie vechiul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire”. Întreaga asistenţă îl cântă cu o însufleţire deosebită. El este practic lozinca sub care se va desfăşura întreaga zi. Rând pe rând, îşi fac apariţia membrii Consiliului Naţional Român Central primiţi cu ropote de aplauze. Ultimul soşeşte George Pop de Băseşti – preşedintele CNRC, ultimul în viaţă dintre memorandişti.

În sală se aflau 680 de delegaţi aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului. Alături de ei participau reprezentanţii episcopiilor româneşti, societăţilor culturale, institutelor de învăţământ superior şi şcolilor medii, reuniunilor învăţătoreşti, reuniunilor de meseriaşi şi femei, delegaţii Partidului Social Democrat Român, gărzilor naţionale şi ai societăţilor studenţeşti; în total 1.228 de delegaţi.

În discursul său, George Pop de Băseşti a amintit marile momente ale luptei naţionale a românilor conchizând: „Vrem să zdrobim lanţurile robiei noastre sufleteşti prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: Unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege, într-un singur şi nedespărţit stat românesc”.

A urmat la cuvânt Vasile Goldiş care a spus: „Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă: Unirea ei cu Ţara Românească”.

În finalul discursului său, Vasile Goldiş a dat citire textului Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale.

Votată, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, Rezoluţia a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.

Pentru ca mulţimea să poată fi informată simultan de hotărârea luată s-au înălţat, ca şi la 1848, în cele patru puncte cardinale ale platoului lui Horea, patru tribune. De aici au vorbit mulţimii liderii mişcării naţionale.

„În ziua aceasta poporul român din tot cuprinsul plaiurilor de dincoace de Carpaţi şi-a rostit voinţa nestrămutată de a se uni cu fraţii lui de un sânge din România. Prin această rostire înţeleaptă unitatea neamului nostru e desăvârşită. Dacia lui Traian şi România unită pe timp scurt de Mihai Viteazul şi-a luat fiinţă pentru toate timpurile cât va trăi neamul românesc pe pământ”, scria ziarul „Libertatea”.

La 11/24 decembrie 1918, regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie.

În cursul anului 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins un lung turneu prin Transilvania.

Solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria a avut loc la 15 octombrie 1922 la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei au fost adăugate coroanei regale de oţel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh.

Cu acest prilej, regele Ferdinand se adresează tuturor românilor cu o proclamaţie: „Mă închin cu evlavie celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare”. În următoarea zi au fost organizate o serie de manifestări la Arcul de Triumf din Bucureşti, la care au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, acest fapt demonstrând recunoaşterea internaţională a noului stat unitar român.

În 1990, la 27 iulie, Parlamentul României hotărăşte ca ziua de 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României. Primul 1 Decembrie ca zi naţională a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990.

De altfel, în fiecare an, atât la Alba Iulia, cât şi în toate oraşele mari din întreaga ţară au loc manifestări şi ceremonii prilejuite de aniversarea zilei de 1 Decembrie, evenimente care îi reunesc pe românii de pretutindeni.

Mesaje de Ziua Nationala, 1 Decembrie 2021 • Românii sărbătoresc Marea Unire. La mulți ani România! Urări și felicitări de Ziua Națională a României.

Cu această ocazie vă prezentăm o serie de mesaje, felicitări, urări, SMS-uri pe care le puteți trimite prietenilor, pentru a le insufla spiritul de unitate și patriotism.

La mulți ani România, la mulți ani române, hai să încercăm să fim mai buni de ziua noastră!

În această deosebită zi este ziua tuturor românilor, La mulți ani!

A mai trecut un an de când suntem români, astăzi a venit din nou vremea să ne spunem La mulți ani!

De 1 decembrie vreau să-ti urez tot binele de pe lume și să fii la fel de bun în ceea ce faci și mai ales să fii mândru că ești român. La mulți ani!

Mesaje de Ziua Nationala  Ziua Națională a României este cu siguranță una dintre cele mai importante zile din acest an de aceea țin să-ti urez La mulți ani!

Felicitări pentru toate succesele tale de până acum, ai demonstrat ca ești un român adevărat, La mulți ani!

Familia noastră de români vă urează la mulți ani unor români adevărați!

FOTO: Bogdan I.

Îți mulțumim pentru tot sprijinul de care ai dat dovadă, îți mulțumim ca ești român, La mulți ani!

Hai sa dam mana cu mana, cei cu inima romana, sărbătoarea sa unească toata suflarea românească. La mulți ani Romane!

La mulți ani romani, oriunde v-ați afla!

La mulți ani Romania! La mulți ani prieteni! La mulți ani romani de pretutindeni!

La mulți ani României, tuturor romanilor si celor ce simt si gândesc românește!

Cu prilejul Zilei naționale a României doresc poporului roman cele mai călduroase felicitări si urâri de sănătate, bunăstare, prosperitate si succes!

Citește și: cele mai frumoase mesaje de Sfântul Nicolae și urări de Crăciun pentru prieteni

Cu ocazia Zilei Naționale a României doresc sa transmit poporului roman cele mai sincere urâri de bine si un viitor prosper si fericit.

La mulți ani tuturor romanilor si celor ce iubesc Romania!

Daca te-ai prins in hora, joaca pana la capăt. La mulți ani romane, la mulți ani Romania!

1 Decembrie este o zi de sărbătoare pentru toți romanii. Ne face plăcere sa transmitem salutările noastre unui client si unui roman deosebit. La Mulți Ani si petrecere frumoasa de Ziua Naționala!

Fie ca, 1 Decembrie sa va aducă sănătate, fericire si multa, multa bucurie alături de cei dragi si apropiați.

De 1 Decembrie, Ziua Naționala a României va doresc distracție plăcută si sa va bucurați ca sunteți roman. La Mulți Ani plini de realizări!

Ne face deosebita plăcere sa colaboram cu oameni de excepție ca dumneavoastră. Adevărați romani. La Mulți Ani încununați de succes si prosperitate.

Cu ocazia Zilei Naționale dorim sa va felicitam pentru profesionalismul dumneavoastră si sa va transmitem cele mai sincere urâri de bine.

Cu romani de excepție ca tine tara noastră este mai bogata si mai respectata. Cu clienți deosebiți ca tine, noi suntem mai buni si mai puternici. Iți mulțumim si iți uram un sincer La Mulți Ani!

Ziua Naționala a României este prilej de mare bucurie pentru toți romanii. Va dorim ca 1 Decembrie sa va aducă in fiecare an realizări de excepție si sa fiți mândru ca sunteți roman.

Cu ocazia Zilei Naționale va doresc succes in activitate si sa va bucurați de cele mai frumoase realizări. La mulți ani de prosperitate si bunăstare!

Suntem bucuroși sa colaboram cu romani deosebiți ca dumneavoastră. Datorita unor astfel de oameni Romania poate nutri speranța unui viitor mai bun. La mulți ani!

Lucrând cu oameni ca dumneavoastră, îndrăznim sa credem ca Romania poate avea un viitor mai bun. Va mulțumim pentru profesionalism si va dorim tot succesul pe care li meritați din plin. La mulți ani!

De când se știe, romanul trăiește cu credința in suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel si noi trebuie sa ne iubim Patria si s-o respectam. La Mulți Ani Romane, fii mândru de tara ta!

Cu ocazia Zilei Naționale a României va transmit cele mai sincere urâri de bine si un viitor prosper si fericit. La Mulți Ani!

De când se știe, romanul trăiește cu credința in suflet. La fel cum Dumnezeu ne iubește pe noi, la fel si noi trebuie sa ne iubim Patria si s-o respectam. La Mulți Ani Romane, fii mândru de tara ta!

A mai trecut un an de când suntem români, astăzi a venit din nou vremea să ne spunem La mulți ani!

De ziua ta, române, nu știu cum să mă mai exprim că să-mi potolesc euforia. Iți urez „La mulți ani“ și să trăiești bine în România!

Acest mesaj poate fi citit doar de cei care își iubesc și își apreciază țara. Mai încearcă… Încearca din nou! La mulți ani, române!

La multi ani Romania! La multi ani tuturor romanilor, indiferent unde va aflati. Sa fim sanatosi si sa avem grija de tara noastra

La multi ani, romani ! S-aveti azi soare, inima buna, bucurie!

La multi ani dragi romani! Sa fim iubiti si de Dumnezeu ocrotiti!

Avem o mie de motive sa fim mandri ca suntem romani! La multi ani, Romania!!!

Să fii mândru că ești român, trăind și simțind românește, zi de zi. La Mulți Ani României!

Mult e dulce si frumoasa limba ce-o vorbim. Alta limba armonioasă ca ea nu gasim. La multi ani, Romania!

Țara în care te naști sau din care pleci le cuprinde pe toate. Să o serbăm, să ne bucurăm de ea și de noi, să ne respectăm minunile pe care ni le aduce în viață. La mulți ani, români, la mulți ani, România din sufletele noastre

Un an mai bun în care să obţinem ceea ce ne dorim. Să fim cât mai motivaţi, comunicativi şi determinaţi. La mulţi ani, România!

La Mulţi Ani românilor de pretutindeni! E ziua noastră, a tuturor, şi trebuie să ne bucurăm de ea!

Vă urez să vă ridicați la înălţimea faptelor înaintaşilor şi la nivelul aşteptăilor umaşilor. La mulţi ani cu sănătate, împliniri, muncă şi spor!