Doi independenţi se pun în continuare, în slujba comunităţii albaiuliene
Introducerea unui sistem public de transport local nepoluant prin darea în folosinţă a unei reţele de TROLEIBUZE, cu finanţare europeană nerambursabilă, precum şi promovarea industriilor creative în dezvoltarea oraşului, iată doar două dintre ideile generoase ale acestora
Alegerile locale recent încheiate au cam avut de toate. Au scos la lumină necazuri şi frustrări ale populaţiei dar şi promisiuni populiste „cât încape”, aproape nemaiîntâlnite până acum, unele dintre ele sancţionate cu mânie prin votul popular exprimat la urne. Dar despre toate acestea a curs aşa de multă „cerneală” până acum, încât cred că, până şi noi, ziariştii, care în cele din urmă avem sarcina de serviciu de a oferi zilnic un pachet informaţional zilnic, echilibrat, pentru cititorii noştri şi „asezonat” cu toate informaţiile locale, guvernamentale, de serviciu, utilitare, de opinie etc., ar trebui, în cele din urmă, să alegem doar ceea ce este cu adevărat bun şi care poate impulsiona dezvotarea societăţii, respectiv a comunităţilor locale care o compun. Ceea ce mi-am şi propus şi eu în cadrul acestui articol.
În editorialul de zilele trecute am menţionat faptul că, din cauza derulării alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, votul s-a radicalizat atât de mult încât aproape în totalitate intenţiile de vot s-au îndreptat înspre marii actori ai scenei politice actuale româneşti, în cea mai mare parte pentru a-i sancţiona pe unii sau pentru a-i vota pe alţii. Din acest motiv, vocea şi ideile societăţii civile au fost zdrobite sau pur şi simplu anulate de marile ambiţii electorale ale marilor partide sau alianţe politice. Eu unul am fost totuşi destul de atent la ideile şi proiectele mai deosebite exprimate în paginile ziarului nostru timp de aproape o lună, pe perioada campaniei electorale, şi pot să spun că m-au surprins la un mod mai mult decât plăcut câteva dintre cele promovate de doi dintre candidaţii independenţi la Consiliul Local al Municipiului Alba Iulia. Este vorba de Vasile Voicu Bora, actualul director al PAEM Alba Iulia şi de arhitect Cristina Anghel (Cândea), care poate ar fi trebuit să adune mult mai multe voturi (cu toate că s-au situat pe locuri onorabile, Vasile Voicu Bora – locul 4, cu 547 de voturi, iar Cristina Anghel (Cândea) – locul 5, cu 416 voturi, înaintea unor partide istorice sau alianţe politice locale) dacă alegătorii le-ar fi cunoscut cu adevărat realizările de până acum, capacităţile intelectuale şi marea dorinţă de a se pune în slujba comunităţii din care fac parte. De aceea, eu am considerat ca o datorie a mea de jurnalist, ca măcar acum, după ce s-a încheiat votul şi se cunosc aleşii în Consiliul Local Alba Iulia, să aduc în atenţia acestora, precum şi în cea a albaiulienilor ( şi nu numai) câteva dintre propunerile şi ideile de certă valoare făcute sau promovate de aceştia, care dacă ar fi valorificate în viitor ar îmbunătăţi simţitor dezvoltarea unor servicii publice la nivelul municipalităţii şi chiar ar duce la o impulsionare a dezvoltării economice şi culturale. Iată, în continuare, câteva dintre cele mai importante:
lVasile VOICU BORA: În domeniul economic:lacordarea din partea Consiliului Local Alba Iulia de sprijin pentru realizarea în cadrul comunităţii a cel puţin 2 proiecte în regim de Parteneriat Public – Privat, cu valori de minim 10 milioane de euro şi peste 100 de angajaţi, din surse de finanţare POSCCE – investiţii mari lsprijin pentru dezvoltarea de afaceri şi IMM-uri prin planuri de afaceri conforme PNDR, POR, POSCCE, Ministerul Mediului şi Pădurilor. În domeniul Transportului local: realizarea în Alba Iulia, etapizat, a unui sistem public de transport prin folosirea unei reţele de TROLEIBUZE. Avantaje: este un mijloc de transport cu grad de poluare fizico-chimică zero şi un grad de poluare fonică foarte scăzut, este mult mai ieftin decât cel cu autobuzul, are o fiabilitate foarte mare şi necesită costuri de întreţinere foarte mici. Şi ce este mai important, este faptul că trecerea şi la un asemenea mijloc de transport alternativ se poate face din fonduri europene nerambursabile DMI „Planuri integrate de dezvoltare urbană, subdomeniul „Centre Urbane”, cu o contribuţie a autorităţilor publice locale de doar 2 la sută! Tot domnul Vasile Voicu Bora mai propune şi promovarea la Alba Iulia a transportului tradiţional prin constituirea unui parc de trăsuri vieneze, precum şi extinderea traseelor de transport cu mijloace ecologice (proiect ce există din câte ştiu în atenţia administraţiei locale şi susţinut chiar de primarul Mircea Hava). Este vorba de promovarea sistemului de transport public cu biciclete, puse la dispoziţie de Primărie, precum şi de dezvoltarea în continuare a pistelor de biciclete, nu numai în Cetatea Alba Carolina, care pe bună dreptate sunt extrem de frumoase şi de practice) ci şi pe principalele artere ale municipiului. De asemenea, având în vedere mărimea oraşului, domnia sa propune implementarea unui management profesionist în conducerea municipalităţii care să vină în sprijinul primarului dar şi al Consiliului local, prin aplicarea conceptului de City manager. Acesta ar avea resposabilitatea pentru controlul tuturor operaţiunilor administrative derulate de către unitatea teritorială, în speţă Municipiul Alba Iulia şi pentru implementarea hotărârilor adoptate de Consiliul local, în temeiul unui contract de management. City managerul ar urma să fie responsabil inclusiv de întâlnirile cu cetăţenii sau cu grupuri organizate ale acestora pentru o mai bună înţelegere a problemelor cu care se confruntă, precum şi pentru preluarea ideilor şi iniţiativelor acestora cu privire la dezvoltarea şi amenajarea cartierelor sau localităţilor suburbane. De altfel, în acest sens mai propune înfiinţarea de „birouri primariale” în zonele suburbane Oarda, Bărăbanţ, Miceşti şi Pâclişa.
lArhitect Cristina ANGHEL (CÂNDEA): Una dintre importantele şi interesantele idei ale Cristinei, pe care şi eu cred că municipalitatea albaiuliană ar trebui să o aibă în vedere, este cea a promovării „industriilor creative în dezvoltarea oraşului” (deşi există deja ceva paşi făcuţi în acest sens). Ce vrea să spună doamna Cristina Anghel? Ei bine, având în vedere uriaşul potenţial cultural – istoric, dar totodată şi turistic al Alba Iuliei, ea propune noului Consiliu local ales, dar deopotrivă şi primăriei, dezvoltarea socio-culturală a oraşului centrată în jurul unei comunităţi creative puternic stimulate, bazate în primul rând pe oameni (dezvoltarea clasei creative – the creative class). În ţările europene dezvoltate, această clasă creativă a devenit foarte numeroasă, realizându-se la timp o legătură strânsă dintre aceasta şi dezvoltarea şi creşterea economică. Aşa după cum declară Cristina, „sub umbrela industriilor creative se află atât publicitatea, arhitectura, dezvoltarea şi aplicaţii pentru internet, cât şi piaţa de antichităţi, meşteşugurile, designul, moda, filmul şi arta fotografică. Aceste multiple domenii pot influenţa creşterea economică a oricărui oraş”. Se estimează că, în România, în ultimii 5 ani, industriile creative au ajuns la 7 la sută din PIB, o creştere spectaculoasă pentru un domeniu care s-a dezvoltat de unul singur, fără niciun fel de ajutor instituţional (dezvoltări spectaculoase realizându-se în oraşe din imediata apropiere a Alba Iuliei, precum Sibiu sau Cluj-Napoca).
„Într-o Alba Iulia ideală aş interzice (măcar în weekend) accesul maşinilor în centrul istoric, la fel cum fac alte oraşe culturale mari (…) Aş lăsa artizanii să îşi vândă produsele şi aş invita artiştii să se exprime pe actuala scenă din Piaţa Cetăţii. Bugetul pentru cultură l-aş împărţi pentru activităţi culturale multe şi diverse, pentru artiştii plastici aş face în Alba Iulia o sărbătoare continuă, cu mult bun gust, în care turistul care o vizitează să aibă în permanenţă ceva de văzut şi de făcut, la fel cum se întâmplă la vecinii noştri, în Sibiu. (…) Astfel, mulţi tineri albaiulieni cu studii superioare sau cu abilităţi de antreprenoriat ar rămâne într-un oraş cu o ofertă culturală diversă şi s-ar pune în slujba lui.” – declară Cristina Anghel. Iar pe Cristina, la fel ca şi în cazul lui Vasile Voicu Bora, o recomandă deja unele realizări mai deosebite, cum este, spre exemplu, Centrul Cultural „Poarta 7”, pe Traseul Nordic al Cetăţii, cunoscut sub denumirea de „Spaţiile RYMA”. Acesta conţine la ora actuală galerii de artă, info point, terasă de vară, ateliere de restaurare, scene de spectacole, loc de joacă pentru copii, zonă de picnic şi sporturi pe iarbă, panou de căţărare şi o generoasă grădină în care toţi vizitatorii se pot relaxa în acest „colţ de Rai” din Cetatea Alba Iuliei. Proiectul iniţiat de ea „Împreună să dăm viaţă Cetăţii” se poate extinde la toată Cetatea Alba Carolina, precum şi în oraşe ca Aiud, Sebeş şi altele cu vestigii istorice importante. Nu acum dar poate în viitorul apropiat, noul Consiliu Local ales i-ar putea invita pe cei doi într-o şedinţă ordinară pentru a le cunoaşte mai îndeaproape preocupările şi propunerile ce pot servi în viitor comunităţii. Eu îi felicit oricum pentru realizările de până acum şi proiectele de viitor prezentate, precum şi pentru modestia şi civismul lor deosebit.
Tinu MATEŞ
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum o zi
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum o zi
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Sportacum 3 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej