Cât loc mai este în PIB pentru traiul „pe caiet”: România, datoare pentru consum și nu creșterea averii

Cât loc mai este în PIB pentru traiul „pe caiet”: România, datoare pentru consum și nu creșterea averii

Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din Alba, a abordat problema datoriilor României și deficitului excesiv din Produsul Intern Brut, după ce în trecutul apropiat a avertizat cu privire la faptul că o majorare a taxelor și impozitelor este cea mai proastă soluție într-un astfel de context.

Citește și: Cristian Păun: Deficitul bugetar este o problemă macroeconomică gravă a României. Creșterea taxelor, cea mai proastă soluție

„Economia nu este o știință ușoară. Te încurcă mult lipsa experimentelor din științele naturale și lipsa unor „constante”, cu multe zecimale care să nu se schimbe, când vine vorba de comportamentul uman dotat cu liber arbitru și conștiință de sine. Este foarte greu să emiți teorii universal valabile (axiome) sau să le ilustrezi empiric. Dar nu imposibil.

În aceste condiții, exemplificarea și contextualizarea sunt esențiale pentru înțelegerea corectă a fenomenelor economice.

Aud mereu, cu diferite ocazii, argumentul cu „Italia care are 137% ponderea datoriei publice în PIB”. Sau Germania, cu 63%. Sau Franța, cu 110%.

Noi am depășit ușor anul acesta 50% din PIB. Cu ce deficit avem și cu un PIB care încetinește, avem toate șansele să ajungem repede la 55%.

Mai este loc, spun cei care înțeleg precar economia, mai ales macroeconomia. Uite la Italia, la Franța.

Să trecem la faza pe exemple:

– PIB nu include în el averea unei națiuni. Cea care generează PIB. Vorbim de valoarea terenurilor, clădirilor, activelor fixe (mașini, utilaje, hale de producție, roboți etc.). PIB exprimă valoarea adăugată a tuturor acestor componente care fac parte din averea unei națiuni.

– Când vorbim de capacitatea componentelor din avere care pot crea valoare adăugată și pot plăti datoria din spatele PIB, diferențele dintre România și țări ca Italia sau Franța sunt enorme.

– Un apartament din Paris generează valoare adăugată de 5-6 ori mai mare ca unul din București.

– Industria din Franța sau Italia generează valoare adăugată de zeci de ori mai mare ca industria din România.

– O bucată de teren agricol în Italia sau Franța generează o valoare adăugată de 2-3 ori mai mare pe an decât una din România.

Din aceste motive, un grad de îndatorare pentru Italia sau Franța de 110 – 140% din PIB nu este o problemă și un grad de îndatorare de 55% la noi ar putea fi. Mai ales că noi ne îndatorăm pentru consum, producând valoare adăugată la italieni sau francezi, prin import. Creditorii văd asta și înțeleg asta. Înțeleg și că, dacă vine o criză, valoarea adăugată de la noi se prăbușește mai mult ca la francezi sau italieni.

Ar trebui să fim mai prudenți, mai atenți și mai concentrați pe creșterea averii acestei națiuni. Pe averea care poate produce valoare adăugată. Dacă vrem mai mult trai pe caiet!„, avertizează Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din Alba.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---