Un paradox: rata șomajului este în creștere, dar crește și numărul locurilor de muncă vacante

Un paradox: rata șomajului este în creștere, dar crește și numărul locurilor de muncă vacante

Rata şomajului din luna mai 2024 a fost de 5,4%, în creștere față de cea înregistrată în luna aprilie 2024, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

Asistăm și la un aparent paradox: crește numărul de șomeri, dar crește și numărul locurilor de muncă rămase neocupate. În trimestrul I al anului 2024, numărul locurilor de muncă vacante a fost 35.000, în creştere cu 1700 față de trimestrul anterior.

Avem peste 450.000 de șomeri. Un sfert sunt tineri sub 24 de ani

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna mai a anului 2024 a fost de 452.100 de persoane, în creştere atât faţă de luna precedentă (443.600 de persoane) cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (443.200 de persoane).

La grupa de vârstă 15-19 ani, rata șomajului a crescut anul trecut de la 41% (în primele luni) la 46% în ultima parte a lui 2023. Practic, unul din doi tineri e șomer. De asemenea, la grupa de vârstă 35-39 de ani rata șomajului a urcat din vara trecută până la finalul anului de la 4,9 la 5,3%.

Care este explicația acestui aparent paradox între creșterea locurilor de muncă vacante și șomajul în creștere? Nivelul de educație și schimbările demografice (îmbătrânirea populației și aptitudinile precare în materie de digitalizare) ar putea fi una din explicații.

Citește și: Indemnizația de șomaj și stimulentele pentru ocuparea forței de muncă, MAJORATE de la 1 martie 2024. Cum se calculează

Populația României este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința ponderii persoanelor care au competențe digitale de bază, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Nepotrivirea dintre competențele pe care le caută firmele și cele deținute de candidați poate explica coexistența șomajului de lungă durată cu numărul mare de posturi vacante. Cu toate acestea, ar putea fi și o consecință, deoarece șomajul de lungă durată duce la o erodare a capitalului uman sub forma unei pierderi de competențe în rândul șomerilor.

O treime din populația activă are peste 50 de ani. Iar aproape 30% dintre lucrători au un nivel de educație scăzut (8 clase)

Dacă analizăm forța de muncă în ansamblu, aproape o treime din populația activă are peste 50 de ani. Aproape 30% din populația activă are un nivel de educație scăzut (8 clase). Circa 60% dintre lucrători au studii liceale, iar restul au studii superioare, potrivit datelor centralizate de INS.

Pe grupe de vârstă, cei de peste 50 de ani au preponderent studii liceale (70%) sau gimnaziale (peste 20%), în contrast puternic cu grupa de vârstă 25-34 de ani. Acest lucru le face dificilă reintrarea pe piața muncii dacă devin șomeri, ceea ce contribuie la perioade mai lungi de șomaj și, în cele din urmă, îi descurajează să caute noi locuri de muncă.

Cererea și oferta de muncă sunt decuplate în România, deoarece numărul tot mai mare de absolvenți se va confrunta cu o piață a muncii în care oportunitățile de angajare nu se vor potrivi cu pregătirea lor, arată un raport publicat acum câteva zile de Cedefop.

În ciuda ofertei tot mai mari de angajați cu studii superioare, vor exista dificultăți la ocuparea acestor joburi, iar aceste dificultăți vor face ca lucrătorii cu studii superioare să fie ofertați să lucreze pe posturi cu pretenții de studii non-superioare, la un nivel mai scăzut decât calificările pe care le dețin.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---