Unde se pot debarasa în Alba deșeurile voluminoase: La aproape un an de la intrarea în vigoare a legii, practic orice teren viran sau poieniță devine depozit ad-hoc de deșeuri

Unde se pot debarasa în Alba deșeurile voluminoase: La aproape un an de la intrarea în vigoare a legii, practic orice teren viran sau poieniță devine depozit ad-hoc de deșeuri

La aproape un an de la intrarea în vigoare a Legii 17/2023, doar în teorie avem unde să ne debarasăm de deșeurile voluminoase provenite din demolări. Practic orice teren viran sau poieniță devine depozit ad-hoc de deșeuri.

În data de 9 ianuarie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare Legea 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor. Deși legea cuprinde majoritatea măsurilor impuse de OUG 92/2021, aduce și modificări în ceea ce privește transportul deșeurilor, amenzile și pedeapsa cu închisoarea pentru infracțiunile din sectorul gestionării deșeurilor.

În plus, autorităţile administraţiei publice locale au obligația să înființeze centre de colectare pentru a oferi populaţiei posibilitatea de a se debarasa, fără plată, de uleiul vegetal uzat. Până acum, aceste centre, ar fi trebuit să ofere posibilitatea colectării de la populație a deşeurilor de hârtie şi carton, sticlă, metal, materiale plastice, lemn, textile, ambalaje, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de baterii şi acumulatori şi deşeuri voluminoase, inclusiv saltele şi mobilă

Înainte ca legea românească să oblige explicit primăriile să se organizeze și să faciliteze colectarea deșeurilor voluminoase de la populație, prin Planul Național de Redresare și Reziliență se puteau depune proiecte și atrage bani europeni pentru construirea Centrelor de colectare cu aport voluntar (CAV). Conform Ghidurilor de finanțare aferente Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta Managementul Deșeurilor, până la sfârșitul lunii septembrie 2024, vor trebui instalate cel puţin 250 de Centre de colectare cu aport voluntar (CAV), urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre în toată România.

Centrele de colectare prin aport voluntar ar trebui să asigure colectarea separată a deșeurilor menajere care nu pot fi colectate în sistem „door-to-door”, respectiv deșeuri reciclabile și biodeșeuri care nu pot fi colectate în pubelele individuale, a fluxurilor speciale de deșeuri, deșeuri voluminoase, deșeuri textile, deșeuri din lemn, mobilier, deșeuri din anvelope, deșeuri de echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, deșeuri de cadavre animale, deșeuri de grădină, deșeuri din construcții și demolări. Deci, cam tot ce vedem acum aruncat pe la marginea drumurilor, pe terenuri virane, pe câmpuri sau cam tot ce se îngroapă sau nivelează cu buldoexcavatorul în caz de inspecții sau evenimente populare publice, posibil mediatizate.

În Alba, orașele Ocna Mureș, Zlatna și comuna Lupșa s-au mișcat destul de repede, au depus proiectele în cauză și au semnat deja cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, contractele pentru realizarea unor Centre de colectare a deşeurilor prin aport voluntar. Fiecare localitate care a semnat contract primește prin PNRR 3,830 milioane lei pentru finanțarea centrului de colectare a deșeurilor.

La Alba Iulia urmează să fie construit un centru de colectare prin aport voluntar, în zona cartierului Gheorghe Șincai (Lumea Nouă), în partea de est a stației de transformare. Accesul se va putea face de pe străzile Gheorghe Șincai și Victor Babeș, prin intermediul unei noi străzi. Suprafața terenului pe care va fi amenajat centrul de deșeuri este de 2.418,85 mp, iar locația este în zona fostului Talcioc. Și pentru acest CAV, finanțarea a fost obținută la finalul anului 2022, prin PNRR, echivalentul în euro a 3,830 milioane lei.

Tot prin PNRR au contractat câte 3,830 milioane lei, pentru ”Înființarea și dotarea unui centru de colectare prin aport voluntar” Cugirul (la Vinerea), Aiudul, Zlatna (la Feneș) și Blajul.

Zilele trecute a depus solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul Construire centru de colectare deșeuri prin aport voluntar și comuna Ciuruleasa.

Și comuna Unirea are de zilele trecute un proiect votat de consilierii locali pentru proiectul ”Construire centru de colectare prin aport voluntar în comuna Unirea”, proiect ce urmează a fi depus în cadrul PNRR Componenta 3 – Managementul deșeurilor.

Consilierii din Vințu de Jos au aprobat, de asemenea, la mijlocul lunii noiembrie 2023 proiectul prin care se delimitează zona destinată depozitării temporare a deșeurilor voluminoase.

Abia la 10 luni de la intrarea în vigoare a Legii 17/2023 care aprobă OUG 92/2021 privind regimul deșeurilor, multe comune din județul Alba și-au trecut prin votul Consiliului Local proiectele care vizează amplasamentele destinate depozitării temporare a deșeurilor voluminoase, provenite din activitățile de construcții sau demolări: beton, fracții separate de beton, sticlă, cărămizi, gresie, faianță, țiglă, toate fără conținut de substanțe periculoase. Aceste deșeuri vor fi utilizate de primării la consolidări de drumuri sau alte zone erodate de torenți.

De asemenea, prin hotărâri de consiliu local au fost stabilite și locațiile unde se pot depozita deșeurile din lemn, textile, ambalaje, saltele, mobilă, uleiuri vegetale uzate, baterii, acumulatori, echipamente electrice și electronice. Deoarece abia în octombrie-noiembrie primăriile au legalizat aceste amplasamente, s-ar putea să mai dureze până când veți putea să vă scăpați de deșeurile de mai sus în amplasamentele primăriilor pe raza cărora locuiți și vă plătiți impozitele. Și ținând cont că până la sfârșitul lunii septembrie 2024, în România vor trebui instalate cel puţin 250 de Centre de colectare cu aport voluntar (CAV), urmând ca, până la sfârşitul lunii iunie 2026, să fie înființate și operaționale, în total 565 de astfel de centre, este extrem de posibil ca, luând drept exacte aceste termene limită, cei care își construiesc sau renovează locuințele în următorii 2 ani să se descurce tot ”pe barba lor” cu molozul, mobila, saltele și alte deșeuri rezultate din renovări.

Aceasta, gândind la nivel micro. Dacă privim situația la nivel macro, în contextul în care în aproape toate orașele din județ s-a răscolit în draci infrastructura în timpul lucrărilor de ”mobilitate urbană”, nu putem să nu ne întrebăm totuși unde și-au depozitat primăriile deșeurile voluminoase. Asta în condițiile în care ele, ca legiuitori locali, trebuiau să ne asigure nouă, cetățenilor, amplasamente pentru depozitarea molozului și resturilor din demolări. Bine, la Alba Iulia am văzut unde le depozitează, pe un teren de-al municipiului, direct în buricul târgului, în mijlocul cartierului Anghel Saligny. De restul orașelor/comunelor, poate ne spuneți dumneavoastră.

De știut că majoritatea amenzilor pentru contravenții au fost mărite până la 45.000 lei pentru persoanele fizice și autoritățile publice locale și până la 60.000 lei pentru persoanele juridice. Constituie infracţiuni acum şi se pedepsesc cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă următoarele fapte (atunci când cantitatea sau impactul asupra mediului ori asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii persoanelor nu poate fi neglijată): eliminarea, deţinerea, păstrarea deşeurilor în afara spaţiilor autorizate. Abandonarea, aruncarea şi/sau ascunderea deşeurilor constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 5 ani sau cu amendă. Nu știu în ce măsură comisarii de mediu vă pot amenda că nu v-ați dus deșeurile voluminoase în amplasamentul care nu a fost pus la dispoziție încă de administrația locală. O lege s-ar găsi totuși să fie aplicată dacă sunteți prinși descărcându-vă molozul, saltelele și dormezele prin cine știe ce viroagă.

Și, pentru a încerca să ”rezolve” încă un poluator cu care noi, românii, ne-am obișnuit să-l vedem non-stop în proximitatea gospodăriilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a deschis în 30 octombrie programul de finanțare ”Sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd”, cu un buget total de 228.221.855 euro. Poate că are și o finalitate bună, pentru noi, ca țară ce se vrea curată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI