25 octombrie: Ziua Armatei Române. România participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare şi de combatere a terorismului
Ziua Armatei Române este sărbătorită, în fiecare an, la 25 octombrie. În anul 1944, la această dată, odată cu eliberarea oraşului Carei, se atingea obiectivul major al momentului întoarcerii armelor de la 23 august 1944, respectiv, acela al eliberării întregului teritoriu de sub ocupaţia germano-maghiară şi anularea consecinţelor dictatului de la Viena din 30 august 1940.
Citește și: VIDEO| 25 octombrie – Ziua Armatei Române, zi în care țara își sărbătorește armata și pe cei care au fost și sunt în slujba ei
Ziua a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 şi este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din ţară, în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români şi în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara noastră are reprezentanţe permanente.
În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război al Armatei Române a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.
După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.
Armata Română participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională. În prezent, 480 de militari români sunt implicaţi în operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional, conform https://www.defense.ro/misiuni-internationale-1.
Prima participare la operaţii externe s-a înregistrat, sub mandat ONU, în 1991, când Armata României a contribuit cu un spital de campanie la Forţa Multinaţională de Pace din zona Golfului Persic (Coaliţia internaţională împotriva Irakului) şi cu observatori militari la Misiunea de Observare ONU din Irak-Kuweit, UNIKOM. Au urmat participări la misiunile ONU din Somalia, Angola, Eritreea, Rwanda, Republica Democrată Congo, Burundi, Coasta de Fildeş, Kosovo, India, Pakistan, Sudanul de Sud, cea mai recentă fiind la Misiunea multidimensională integrată de stabilizare din Mali MINUSMA. La această ultimă misiune, România a participat, timp de un an (2019-2020), cu detaşamentul „Carpathian Pumas”, format din 120 de militari cu patru elicoptere IAR-330 L-RM, fiind cea mai substanţială contribuţie a ţării noastre la o misiune ONU, potrivit https://misiuni.mapn.ro/.
România a decis participarea la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, începând cu momentul semnării Parteneriatului pentru Pace, în 1994, chiar dacă nu avea, încă, statutul de membru. S-a alăturat eforturilor de gestionare şi soluţionare a crizelor din Balcanii de Vest, un detaşament de genişti fiind dislocat în 1996, în operaţia NATO din Bosnia şi Herţegovina, IFOR, pentru a efectua activităţi de deminare, refacere a drumurilor şi a podurilor, de construcţie şi restaurare a unor clădiri.
Prima participare a României la operaţiuni militare sub drapelul Uniunii Europene a coincis cu prima misiune a organizaţiei, în 2003, în Republica Macedonia de Nord. Astăzi, România participă la toate cele şase misiuni militare active ale UE.
Peste 32.000 de militari români au fost dislocaţi, între 2002 şi 27 iunie 2021, în teatrul de operaţii din Afganistan, sub conducerea NATO, asigurând misiuni în cadrul: Enduring Freedom; International Security Assistance Force (ISAF); Resolute Support Mission (RSM). Ultima dintre operaţii a reprezentat o misiune de pace, având ca obiective instruirea, consilierea şi asistenţa (Train, Advise and Assist – TAA) instituţiilor şi forţelor naţionale de apărare şi securitate afgane (Afghan National Defense and Security Forces & Institutions – ANDSFI) şi, în acelaşi timp, protecţia forţelor proprii. Din ianuarie 2015 şi până la 27 iunie 2021, când NATO a hotărât retragerea trupelor din teatrul de operaţiuni, încheindu-se astfel RSM, 615 militari români au fost implicaţi atât în cadrul unor elemente de comandă şi control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT), detaşamente din cadrul Forţelor pentru Operaţii Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunităţi CIMIC. La misiuni au luat parte şi elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii, structuri din cadrul Forţelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO şi multinaţionale. Forţele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA), arată https://misiuni.mapn.ro/.
România a avut o prezenţă militară de peste şase ani (2003-2009) în cadrul teatrului de operaţii din Irak. Aproape 10.000 de militari au executat misiuni în cadrul misiunii multinaţionale pentru stabilizarea şi reconstrucţia Irakului „Iraqi Freedom”. Armata României a participat şi cu instructori la cea de-a doua misiune din acest teatru de operaţii, cea de instruire a NATO în IRAK (NTM-I), între ianuarie 2005 şi noiembrie 2011. A asigurat 12 rotiri în teatrele de operaţii, militarii acţionând în mai multe zone, sub control operaţional american, britanic, italian sau polonez, conform https://misiuni.mapn.ro/.
În cadrul acestor operaţii şi misiuni, 30 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918