11 octombrie – Ziua Școlii Ardelene. 270 de ani de la inaugurarea primelor școli cu predare în limba română din Transilvania

11 octombrie – Ziua Școlii Ardelene. 270 de ani de la inaugurarea primelor școli cu predare în limba română din Transilvania

Ziua Şcolii Ardelene este marcată în fiecare an la data de 11 octombrie, este o sărbătoare publică, fiind instituită prin Legea nr.93 din 2014. Manifestarea este dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de mişcarea cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană. La 11 octombrie 1754, Petru Pavel Aron, episcopul greco-catolic al Bisericii Române Unite cu Roma, a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor, numite de el „fântânile darurilor”.

Şcoala Ardeleană a constituit primul nucleu iluminist din cultura română, o mişcare a intelectualităţii din Transilvania de la sfârşitul secolului XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, favorizată şi de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, în urma căreia a luat naştere Biserica Română Unită cu Roma. Mişcarea, care susţinea emanciparea oamenilor prin educaţie şi cultură, era îndrumată, politic şi cultural, de operele istorice şi filologice ale lui Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816), Petru Maior (1756-1821) şi Ion Budai-Deleanu (1760-1820), minţi strălucite, erudiţi, savanţi de talie europeană, poligloţi, toţi cu studii teologice, filosofice şi de drept canonic la Roma şi Viena.

Cel mai important document al Şcolii Ardelene, memoriul „Supplex libellus valachorum Transsilvaniae” (1791, 1792), a fost trimis împăratului Leopold al II-lea, prin care se cerea recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune egală în drepturi cu celelalte ce intrau în componenţa Imperiului Habsburgic. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanţii Şcolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş, Orăştie şi Năsăud.

Şcoala Ardeleană a marcat profund procesul de modernizare a societăţii româneşti, stimulând gândirea istorică şi lingvistică, şi contribuind la formarea conştiinţei de unitate naţională a românilor. Din punct de vedere cultural, Şcoala Ardeleană a avut un rol important în stimularea studiului istoriei şi limbii române, a dezvoltării ştiinţelor naturii şi învăţământului, având meritul de a fi pus bazele cercetării ştiinţifice, a etnogenezei şi a istoriei românilor şi a limbii române, creând un climat favorabil dezvoltării literaturii şi a artelor. Influenţa Şcolii Ardelene a fost resimţită de cercurile culturale din Moldova şi Muntenia pe întreaga durată a veacului al XIX-lea, stimulând cercetarea istoriei şi promovarea limbii române şi contribuind la consolidarea conştiinţei unităţii naţionale.

Proiectul de lege privind instituirea zilei de 11 octombrie ca Ziua Şcolii Ardelene a fost adoptat de Senat, la 19 noiembrie 2013, şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 3 iunie 2014. Preşedintele României a promulgat Legea nr. 93 privind instituirea zilei de 11 octombrie ca Ziua Şcolii Ardelene la 1 iulie 2014. În această zi, potrivit Legii nr.93, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări culturale dedicate acestei zile, în limita alocaţiilor bugetare. Totodată, reprezentanţii societăţii civile, persoanele fizice sau juridice, organizaţiile neguvernamentale pot sprijini material sau logistic organizarea manifestărilor dedicate acestei sărbători, conform http://www.legex.ro/.

Iniţiativa acestui proiect legislativ a aparţinut deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, la care au aderat apoi mai mulţi parlamentari. În expunerea de motive se arată că „de-a lungul istoriei şi a formării statului român a fost esenţial aportul modului de gândire occidental (…) precum şi al ideologiilor filosofice, politice şi culturale din Europa vestică. Un rol fundamental în promovarea acestor idei culturale şi politice l-a avut mişcarea ideologică şi culturală cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană. Elitele româneşti ardelene ale secolului au contribuit la fundamentarea unei construcţii identitare a naţiunii române moderne.”

Sursa: agerpres.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI