FOTO| Poarta a III-a a Cetăţii Alba Carolina în reparații: Se execută lucrări de restaurare și consolidare pentru materialul litic
FOTO| Poarta a III-a a Cetăţii Alba Carolina în reparații: Se execută lucrări de restaurare și consolidare pentru materialul litic
Au început lucrările pentru consolidarea, restaurarea și conservarea componentelor artistice din piatră la Poarta a III-a a Cetății Alba Carolina.
Poarta a III-a, probabil cel mai fotografiat monument al fortificaţiei bastionare ridicate în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi locul în care turiştii aleg, de obicei, să facă cele mai multe fotografii individuale şi de grup, se află, din nou, în restaurare, la 14 ani de la terminarea lucrărilor anterioare, care au durat un deceniu.
După ce a fost redată circuitului turistic în 2008, la 10 ani de la demararea, în 1998, a lucrărilor de restaurare, care au costat peste 3,3 milioane de lei, cea mai impunătoare dintre Porţile cetăţii are, din nou, schele pe ea.
Purtătorul de cuvânt al Primăriei Alba Iulia, Flaviu Buta, a precizat, pentru AGERPRES, că administraţia locală a demarat, în urmă cu câteva luni, procedura de desemnare a unei firme care să se ocupe de „efectuarea măsurilor minimale, de maximă urgenţă”, pentru materialul litic de la Poarta a III-a.
Potrivit caietului de sarcini, primele lucrări de intervenţie asupra Porţii au fost efectuate în perioada 1974-1975, „prin amplasarea unui cap de roman pe trupul lui Carol din ansamblul statuar ecvestru Carol al VI-lea” şi „prin spălarea faţadei cu jeturi puternice de apă, lucrări care au deteriorat monumentul istoric”.
Următoarele lucrări de consolidare, restaurare, conservare şi punere in valoare au demarat la finele lui 1998. Timp de un deceniu, Poarta a III-a a fost ascunsă privirilor, întregul monument nemaiputând fi admirat de turişti. Au fost necesare atunci „intervenţii majore” pentru hidroizolarea porţii, pentru refacerea statuilor şi a basoreliefurilor şi pentru curăţarea celorlalte componente artistice.
La nici 15 ani, sunt necesare „lucrări de biocidare a suprafeţelor ce conţin atac biologic, lucrări de extragere a sărurilor de pe suprafeţele afectate ale materialului litic, lucrări de consolidare definitivă a suprafeţelor de material litic, lucrări de hidrofugare în întregime a suprafeţelor materialului litic în vederea conservării lor şi, acolo unde se impun, lucrări de refacere a hidroizolaţiilor la coronamentul monumentului”.
Dacă lucrările din perioada 1998-2008 au fost executate de Grup Corint Sântimbru, acum contractul a fost câştigat de SC Corint SRL Sântimbru.
Valoarea contractului este de 448.346 de lei fără TVA, bani de la bugetul local. Precedenta lucrare, cea care a costat peste 3,3 milioane de lei, s-a realizat cu bani alocaţi de la Ministerul Culturii.
Rămâne de văzut dacă, odată cu aceste lucrări, va fi lipit de una dintre statuile din partea superioară şi un element sculptural reprezentând un cap de soldat turc, care s-a desprins în 2016 de la o înălţime de câţiva metri şi a căzut în gol. De 6 ani, acesta nu a mai fost pus la loc.
Situată între bastioanele Sf. Eugeniu de Savoia şi Sf. Capistrano, asigurând intrarea în fortăreaţa propriu zisă, Poarta a III-a este susţinută de patru piloni şi opt pilaştri angajaţi ce susţin prin arcuri puternice bolţile deasupra cărora se ridică postamentul statuii ecvestre al lui Carol al VI-lea, împăratul austriac în timpul căruia s-a ridicat cetatea.
Cea mai mare şi mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificaţia bastionară din Alba Iulia a fost ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 şi 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificaţie a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareşalul Vauban, arhitect militar francez.
Fortificaţia avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât şi de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate. Cetatea bastionară, apărată de trei sisteme de fortificaţii, are forma unui heptagon neregulat, cele şapte bastioane conferindu-i o imagine stelată.
Intrarea în cetate se făcea prin şase porţi, decorate cu statui şi reliefuri. Trei dintre porţi erau spre oraş, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucţie.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Curier Județean
FOTO | Un gest mic pentru o bucurie mare, în Parcul Unirii din Alba Iulia: Vești bune pentru pasionații de șah și vârstnicii dornici de socializare
FOTO | Un gest mic pentru o bucurie mare, în Parcul Unirii din Alba Iulia: Vești bune pentru pasionații de șah și vârstnicii dornici de socializare În cursul zilei de vineri, 22 noiembrie 2024, mai mulți muncitori și-au pus la treabă iscusința, priceperea și îndemânarea cu scopul de a oferi pasionaților de șah din municipiul […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 4 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii