Aproape 8% din țigările fumate de români sunt de pe piața neagră: Preţul produselor ilicite este de circa trei ori mai redus

Aproape 8% din țigările fumate de români sunt de pe piața neagră: Preţul produselor ilicite este de circa trei ori mai redus

Datele publicate, luni, de compania de cercetare Novel Research arată că piaţa neagră a ţigaretelor s-a situat în martie 2022 la 7,9%, procent relativ constant faţă de ianuarie, când se afla la 7,8% din totalul consumului.

„În luna martie, piaţa neagră s-a menţinut constantă la nivel naţional. Cu toate acestea, constatăm o intensificare a comerţului ilicit în regiunile de sud ale ţării ce contrabalansează diminuarea fenomenului în regiunile de nord şi vest. Cea mai mare creştere a pieţei negre a ţigaretelor s-a înregistrat în sud-est, şi anume 5,9 puncte procentuale (p.p.) faţă de ianuarie 2022, până la 8,4%. În regiunea sud, contrabanda creşte cu 5,2 p.p. până la 9,5%. Regiunea nord-est, deşi scade cu 6,5 p.p. până la 19,2%, continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal. Pe de altă parte, în regiunile de vest şi de nord-vest, se înregistrează scăderi de 4,8 p.p. până la 5,4%, respectiv de 4,6 p.p. până la 5,8%”, a declarat Marian Marcu, director general Novel Research.

Acesta a precizat că din punct de vedere al provenienţei produselor de pe piaţa neagră, „cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, depăşind 60% şi aflându-se în creştere cu 1,4 puncte procentuale. Ponderea produselor provenite din Moldova creşte cu 3,5 p.p. până la 6,9%, iar Ucraina şi Serbia se menţin la 0,1%, respectiv 0%

„Este îmbucurător că piaţa neagră nu a crescut încă, dar ne aşteptăm la impulsionarea acesteia, după recenta Decizie a Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care a fost declarat neconstituţional articolul din Codul vamal privind incriminarea infracţiunii de contrabandă pe teritoriul naţional. Pentru ca Decizia CCR să devină un prilej de îmbunătăţire a reglementărilor şi nu de creştere a comerţului ilicit, am propus autorităţilor reglementarea unitară a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, atât în punctele de trecere a frontierei, cât şi pe teritoriul naţional, pe baza criteriului cantitativ (10.000 de ţigarete) exclusiv şi eliminarea criteriului valoric (20.000 de lei). Este o măsură de simplificare a legislaţiei şi eficientizare administrativă, pe care industria tutunului o susţine public de ani de zile, deoarece calcularea valorii în vamă este adesea subiectivă, în lipsa unei metodologii clare şi presupune un proces birocratic greoi, desfăşurat între Procuratură şi birourile vamale”, a spus Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova şi Bulgaria.

Ileana Dumitru, Director juridic şi relaţii publice al Ariei Europa Centrală şi de Sud din cadrul BAT, susţine că BAT rămâne cel mai mare contribuabil la bugetul de stat al României în 2021, cu o contribuţie totală de circa 11 miliarde de lei sub formă de taxe şi accize, ceea ce înseamnă o creştere de 10%, aproximativ 1,25 miliarde de lei, faţă de anul 2020.

„Preţul produselor ilicite este de circa trei ori mai redus faţă de cel al produselor legale, pentru care se plătesc taxe, iar în condiţiile unei inflaţii crescute, acest lucru poate însemna o oportunitate în plus pentru reţelele de contrabandă, care se adaptează permanent, găsind noi rute pentru introducerea pe piaţă a produselor ilicite”, a subliniat Ileana Dumitru.

La rândul său, reprezentantul Philip Morris International (PMI) a afirmat că PMI a investit 500 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, banii fiind folosiţi pentru dezvoltarea capacităţilor de producţie, pregătirea angajaţilor şi implementarea unor soluţii care vizează sustenabilitatea.”În ultimii cinci ani, am creat în România peste 300 de noi locuri de muncă, iar în momentul de faţă, fabrica are aproape 1.000 de angajaţi. Continuăm să investim în fabrica de la Otopeni şi în 2022-2023, peste 100 de milioane de dolari”, a subliniat Bucurenci.

Potrivit lui Adrian Pirau, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania, statul român are nevoie de predictibilitatea veniturilor încasate la buget şi de asigurarea securităţii frontierelor, ţinând cont de contextul geo-politic actual „foarte complex şi dificil”.

În acest context, Autoritatea Vamală Română a derulat în comun cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova, la Biroul Vamal de Frontieră Albiţa (RO) – Leuseni (MD), un proiectul pilot de schimb automat de informaţii, în cadrul Programului EU4Digital. Proiectul a permis autorităţilor participante să testeze schimbul de date electronice pentru un număr de 153 mijloace de transport fără marfă.

Producătorii de ţigarete consideră că, pentru menţinerea pe termen lung a unui nivel de sub 10% al traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le-au solicitat fără succes în ultimii ani. Încadrarea contrabandei în categoria ameninţărilor identificate în Strategia de apărare a ţării ar putea constitui baza pentru aceste modificări care includ reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora – pieţe, oboare, staţii de metrou.

În 2020, companiile de tutun au virat la bugetul statului peste 17,54 miliarde de lei, sectorul tutunului devenind cel mai solid contribuabil pentru statul român.

Sursa: agerpres.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI