Inspectoratele județene încearcă să îi atragă pe copii înspre școlile profesionale: Este mare nevoie de mecanici auto, electricieni sau sudori

Inspectoratele județene încearcă să îi atragă pe copii înspre școlile profesionale: Este mare nevoie de mecanici auto, electricieni sau sudori

Tot mai multe inspectorate județene anunță schimbări în planul școlar 2022-2023 și renunță la clase din licee teoretice în favoarea școlilor profesionale și învățământului dual.

Așa cum arată și statisticile, și studiul recent al OCDE, mulți tineri nu ajung pe piața muncii pentru că nu sunt școli profesionale destule în România ca să îi învețe meserie, iar elevii abandonează timpuriu școala.

În județul Giurgiu, județ cu port la Dunăre, situat la aproape 60 de km de Capitală, autoritățile locale împreună cu inspectoratul școlar încearcă să atragă elevii din clasele a 8-a pentru a urma o școală profesională. Asta pentru că este mare nevoie de meserii precum electrician, sudor, mecanic auto, brutar, ospatar, chelner.

De exemplu, doar pentru meseria de sudor sunt peste 6000 de firme interesate să angajeze acum în România, în 42 de județe, însă capacitatea de învățare este redusă: se învață meserie în doar 84 de școli din 34 de județe. Asta înseamnă aproape 3 mii de elevi, potrivit cifrelor meserii.ro.

“Dezavantajul este, fiind aproape de București, că 500 de tineri din aproape 1200 de absolvenți din Giurgiu au ales anul trecut, după ce au terminat liceul, să lucreze în Capitală, și nu în județ”, povestește pentru Edupedu.ro, Elisabeta Mihalcea, vicepreședintele Consiliului Județean.

“În ultimii ani, județul Giurgiu s-a dezvoltat prin creare de infrastructură: la km 23, pe A1, un dezvoltator important a încheiat un contract, iar angajații de acolo vor lucra pentru consorțiul care deservește toată Europa de Sud și, toată zona balcanică”, mai spune Elisabeta Mihalcea.

2021 a fost primul an în care a fost o campanie de informare în școli și s-au ocupat toate clasele de școli profesionale

Anul trecut, în județul Giurgiu s-au înființat 4 clase în 2 licee tehnologice care au încă școală profesională și au o paletă largă pe tehnic și servicii. “Am mers timp de 3 luni, împreună cu administratorii unor mari companii din județ pentru a le prezenta elevilor de clasa a 8-a, care sunt avantajele de a fi calificat pe piața muncii privată. Unii agenți economici au avut porți deschise și le-au arătat elevilor mediul de lucru. Sunt părinți care și-au trimis copii să muncească în Slovenia pe salarii colosale: 8000 de euro pe lună la cea mai înaltă calificare de sudură. Există mare căutare a meseriei și în România pe salarii atractive,” subliniază vicepresedintele Consiliului Județean.

Toate clasele de școli profesionale au fost ocupate pentru meseriile: chelner, mecanic auto, brutar – patiser, ospătar, sau lucrător în domeniul hotelier.

Consilul Județean a inițiat un memoriu la Ministerul Educației, pentru a trasa liniile educației tehnice din Giurgiu. Consiliul impreună că Primaria Giurgiu vor să înființeze prin fonduri nerambursabile un campus profesional școlar, în valoare estimativă de 15 milioane euro. Ar urma să contribuie și Universitatea Politehnica și șantierul naval, care a fost cumparat de o companie de renume în construcția de nave.

Stimularea școlilor profesionale și de meserii:

• Prin acordare de burse de la 200 de lei pentru elevi care aleg să meargă la școli profesionale
• Companiile asigură și transportul elevilor sau masă

După data de 15 februarie va reîncepe campania de prezentare în școli. Pentru prima oară, notele vor fi un criteriu de luat în considerare. “Angajatorii s-au plâns de faptul că mulți elevi slab pregătiți, cu note de 1 și 2 intrau veneau să lucreze și erau complet nepregătiți. Calificarea nu e ușoară, au nevoie de noțiune de matematică, geometrie”, a subliniat vicepreședintele Consiliului Județean.

Pentru anul şcolar următor, 2022 – 2023, până în acest moment, au fost întocmite solicitări pentru un număr de 20 de clase de învăţământ profesional, dintre care 5 clase la învăţământul profesional dual.

Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional și tehnic, tripartită, ce are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev/părinte-tutore și unitatea de învățământ. Detalii, pe site-ul ministerului Educației.

Anul trecut au fost întrebați elevii printr-un chestionar ce vor să urmeze după clasa a 8-a, dacă vor să intre în învățământul dual.

• Statisticile Ministerului Educației din 2020 arată că rata de inserție pe piața muncii a absolvenților de învățământ dual certificați, la operatorii economici cu care s-au pregătit în cursul celor 3 ani de școlarizare, atinge o cotă generală de 32 %, cu 592 de elevi angajați la operatori economici formatori în dual.

• Se înregistrează 53% procent total al inserție pe piața muncii a absolvenților de dual certificați

Avem profesori pentru școlile profesionale?

În Bihor, de exemplu mai multe companii au permis inginerilor săi angajați să le predea elevilor. Așa au învățat direct meseria de la cei care ar urma să le ofere un loc de muncă.

“Și elevii din Giurgiu merg în practică la companii, avem și profesori calificați, dar suntem într-un cerc vicios, nu poți avea rezultate atât de proaste de 10 ani dacă am avea profesori buni,” crede Elisabeta Mihalcea.

Cât de pregătită e România pentru piața muncii? Raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

• Rata șomajului în rândul tinerilor (15-24 de ani) a scăzut de la 24% în 2011 la 17% în 2019, dar rămâne mult peste media OCDE (12%) și a crescut moderat în urma crizei Covid-19.
• Reducerea nivelului ridicat al abandonului școlar este o prioritate absolută inclusiv pentru întărirea pieței muncii, iar OCDE apreciază faptul că aceasta este o prioritate-cheie în PNRR. Dar până acum inițiativele guvernului în acest sens au fost limitate și dezechilibrate, sub nivelul nevoilor existente.

O cauză principală a creșterii ratelor de abandon școlar este considerată a fi calitatea slabă a învățământului vocațional, cu o relevanță scăzută, competențele din școlile de profil trebuind să se adapteze rapid nevoilor în schimbare de pe piața muncii, iar metodele de predare să fie aduse la zi, mai arată raportul.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI