În 2011 vor exista mai mulţi bani pentru medicamente şi materiale sanitare

– Domnule director Gheorghe Ştef, am început anul 2011 cu unele nemulţumiri în sistemul medico-sanitar românesc, îndeosebi din partea medicilor de familie, care nu agreează prevederile contractului-cadru pe anul în curs. Este sau nu justificată supărarea medicilor de familie?
– Agitaţia aceasta nu este justificată, în sensul că deocamdată, legat de activitatea pe 2011, nu avem publicat decât contractul-cadru în baza căruia urmează să se publice normele de aplicare a acestui contract-cadru, iar contractul-cadru, ca noutate, nu aduce elemente deosebite faţă de cel din anul 2010. În funcţie de ceea ce s-a întâmplat în 2010, documentul reglementează şi statuează mai bine raporturile noastre contractuale cu furnizorii de servicii medicale. Aceste norme în fiecare an se modifică, în sensul perfecţionării lor, astfel încât să existe tot mai puţine nemulţumiri în rândurile beneficiarilor şi ale asiguraţilor. Ceea ce spun medicii de familie la ora actuală că nu au bani să-şi cumpere aparate în cazul în care se introduce cardul, că sunt obligaţi să treacă datele pacienţilor pe carduri sunt deocamdată la nivel de discuţie, nu sunt statuate prin acte normative ca să putem spune care e procedura de lucru. Ei sunt îndreptăţiţi ca breaslă să-şi spună punctul de vedere, dar nu au un temei legal să strige atât de tare, deocamdată să vedem ce se va reglementa. Am auzit că sunt posibilităţi de amânare până în vară la cardul electronic, funcţionalitatea lui să fie din luna septembrie, iar legat de semnătura electronică, fapt reglementat deja prin norme, asta le uşurează lor munca, pentru că pot să raporteze la noi activitatea medicală pe baza căreia emit facturile, e o chestiune normală şi nu costă nicio avere care să afecteze activitatea unui cabinet, fiind undeva către 50 de euro. Anul trecut, în funcţie de numărul de pacienţi, veniturile lunare ale cabinetelor medicilor de familie au fost diferite de la un medic la altul, cam între 3.500 – 4.000 lei şi 12.000 – 15.000 lei, în zonele rurale izolate, unde beneficiază de sporuri care le dublează practic punctajele. Din aceste sume, însă, medicii de familie sunt obligaţi să-şi achite salariile, obligaţiile financiare la bugetul de stat şi cheltuielile de întreţinere. Un medic de familie ca să-şi poată desfăşura activitatea în mod corespunzător şi să-şi poată achita obligaţiile faţă de salariaţi şi faţă de stat ar trebui să aibă cam 1.500 – 2.000 de pacienţi, pentru a avea un confort financiar.

În 2008, sumele au fost mult, mult mai mari, pentru că s-a derulat programul naţional de evaluare a stării de sănătate, iar medicii au câştigat mult mai bine, inclusiv laboratoarele de analize medicale. Dacă de obicei cheltuiam anual între 2,5 – 3 milioane de lei cu cabinetele celor 235 de familie cu care avem încheiate contracte, în 2008 am cheltuit pe judeţ circa 8 milioane de lei, deci de aproximativ 3 ori mai mult. Anul trecut, am avut şi 20 – 30 de medici de familie sancţionaţi pentru servicii facturate care nu au putut fi demonstrate că s-au efectuat erori de prescrieri medicale, de raportare şi lipsă de la program. Am efectuat însă şi controale la pacienţi, la solicitarea unor agenţi economici, care ne-au semnalat că angajaţii lor ar putea fi în concediu medical ca să nu fie trecuţi în şomaj, dar în toate cazurile s-a confirmat că oamenii erau bolnavi.
– Cum vor sta spitalele cu banii în anul 2011? Vor mai fi nevoiţi pacienţii internaţi să-şi cumpere medicamente?
– Bugetul naţional al CNAS a fost aprobat, dar pe judeţe nu avem decât bugetul pe trimestrul I, pentru că nu s-au aprobat încă normele unde sunt prevăzute tarifele de decontare pe acest an, iar în funcţie de volumul de servicii la nivelul fiecărui judeţ urmează să se stabilească şi valorile. Bugetul pe întregul an îl vom avea luna viiitoare.
Cu certitudine sumele alocate pe spitale sunt ca o medie a serviciilor şi a contractelor care au fost pe 2010, sumele alocate sunt satisfăcătoare, în aceleaşi condiţii ca în 2010, nu sunt mai mari. În contractul-cadru există o prevedere prin care avem posibilitatea să reducem volumul internărilor cu 10 la sută şi în aceste condiţii am contractat cu fiecare spital în parte pentru aceste 3 luni, dar nu există niciun pericol ca angajaţii să nu-şi poată ridica salariile sau spitalele să nu-şi poată achita obligaţiile către furnizori. Pe lângă aceasta, în funcţie de mărimea spitalului, fiecare unitate mai are suplimentar 150.000 – 200.000 lei pentru cheltuielile de întreţinere şi funcţionare, iar în urma descentralizării şi comunităţile locale ar trebui să contribuie pentru a nu apărea sincope în funcţionare. Astfel, pe trimestrul I au fost alocate unităţilor spitaliceşti cu paturi următoarele sume: Alba Iulia – 10.653.633 lei, Aiud – 3.053.378 lei, Sanatoriul TBC Aiud – 1.152.000 lei, Abrud – 1.192.407 lei, Baia de Arieş – 542.952 lei, Blaj – 3.336.538 lei, Câmpeni – 1.695.354 lei, Sanatoriul TBC Câmpeni – 485.940 lei, Cugir – 1.161.979 lei, Ocna Mureş – 1.085.865 lei, Sebeş – 2.547.425 lei, Zlatna – 272.466 lei. Au mai primit în luna ianuarie şi restul de plată pentru luna decembrie 2010, practic la ora actuală niciuna din unităţile sanitare cu paturi nu este în pericol. Şi în acest an va continua derularea programelor anuale derulate prin CAS: ortopedie, hematologie, HIV/SIDA, diabet, reumatologie, etc.
Prin norme, s-a statuat un pachet de servicii minime de care beneficiază cei neasiguraţi şi un pachet de servicii de bază pentru cei asiguraţi. E adevărat că, deşi lumea contribuie la fond, mai pot să apară uneori surprize neplăcute iar atunci când trebuie să beneficiezi de servicii să nu mai existe bani. De exemplu, la Spitalul Judeţean, unde există un mare aflux de pacienţi, s-a mai întâmplat să li se ceară pacienţilor să cumpere unele medicamente. De aceea, prin lege s-a statuat acum obligativitatea şefului unităţii spitaliceşti de a aproba plata contravalorii medicamentelor cumpărate de pacienţii internaţi, pe baza unei cereri întocmite în acest sens şi a bonului fiscal anexat.
– Ce ne puteţi spune despre eliberarea medicamentelor gratuite şi compensate şi despre efectuarea analizelor medicale în anul 2011?
– La 1 ianuarie 2011 a fost aprobată o listă de medicamente care este cam aceeaşi ca în 2010, preţul medicamentelor nu a scăzut, sistemul de compensare se păstrează deocamdată. Am înţeles că s-ar putea să apară o nouă listă un pic mai restrânsă din punct de vedere al compensării şi gratuităţii din fondul de sănătate, dar nu există riscul la ora actuală ca oamenii să nu aibă acces la medicamente. Orice farmacie aflată în relaţie contractuală cu CAS Alba îi eliberează medicamentul sau, dacă nu-l are, îl îndrumă la altă farmacie ori este obligată să i-l aducă în termen de 48 de ore. În majoritatea comunelor există farmacii sau puncte farmaceutice ale farmaciilor de la oraşe, ca să nu mai vorbesc că oamenii se duc mai întâi la medic, în general la oraşe, iar acolo unde există medic există şi farmacie. Unele farmacii care doresc să-şi mărească cifra de afaceri şi-au deschis puncte de lucru în mediul rural, cu program limitat, se duc de 2 – 3 ori pe săptămână şi-şi asigură populaţia cu medicamente.
Cu toate laboratoarele medicale am păstrat relaţia de anul trecut, se fac liste de aşteptare atunci când se termină plafoanele şi Spitalul Judeţean de Urgenţă este principalul furnizor de analize. Un pacient care merge la un laborator căruia i s-a terminat plafonul poate să se ducă la laboratorul de la spital sau la alt laborator, deoarece nu toate termină plafonul în acelaşi timp, iar Spitalul Judeţean are asigurate fonduri pe întreaga durată a anului.
Într-adevăr, în prima jumătate a anului trecut au existat ceva sincope, deoarece spitalul nu a avut standardul de calitate ISO şi nu a putut încheia contract cu CAS Alba, greul apăsând pe laboratoarele private. Din a doua jumătate a anului, însă, când a obţinut certificatul ISO, situaţia s-a mai dilatat, ca să spun aşa, presiunea a mai scăzut de pe laboratoarele private. Nu în toate oraşele există însă laboratoare în relaţii contractuale cu CAS, deoarece nu au îndeplinit condiţiile legale de acreditare. Există însă laboratoare private care au deschis puncte de lucru în alte oraşe şi asigură servicii pentru populaţie, de exemplu, laboratoarele din Alba Iulia şi-au deschis puncte de lucru în Zlatna, Teiuş, Cugir, iar legea le permite să recolteze probe, pe care le prelucrează apoi în laboratoarele proprii.
În concluzie, în 2011 nu va fi mai rău ca anul trecut. În urma lărgirii bazei contribuabililor, inclusiv prin cuprinderea pensionarilor, se preconizează o creştere a bugetului asigurărilor de sănătate, coroborate cu reducerea cheltuielilor cu personalul ar trebui ca toate acestea să aducă mai mulţi bani pentru medicamente şi materiale sanitare.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI