STUDIU| Efecte secundare ale pandemiei: 87% din deşeurile plastice provin din spitale
STUDIU| Efecte secundare ale pandemiei: 87% din deşeurile plastice provin din spitale
Un studiu arată că de la începutul pandemiei de COVID şi până acum, circa 26.000 de tone de deşeuri plastice au ajuns în oceanele lumii. Spitalele produc cele mai multe deșeuri, scrie Mediafax.
Un studiu publicat săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că deşeurile din spitale (cearceafuri din plastic, sticle, seringi şi mănuşi) sunt mult mai periculoase decât măştile de protecţie existente deja în oceane (circa 1,56 miliarde).
193 de ţări au produs mai mult de 8 milioane de tone de deşeuri din plastic începând cu ianuarie 2020. Dintre acestea, 26.000 de tone au ajuns deja în oceane. Fiinţele subacvatice le pot ingera sau se pot prinde în „gunoiul” oamenilor.
Pe scurt, 87% din cantitatea de deşeuri provine din spitale, iar, contrar părerilor de până acum ale cercetătorilor, doar 7% provine de la echipamente personale de protecţie (PPE).
Cele mai multe deşeuri ajunse în oceane sunt de la spitale din Asia, deşi continentul are o incidenţă COVID mai mică, doar 30%. Apoi, Europa este responsabilă de circa 11% din gunoaiele din oceane, iar America de Nord, doar 1,9%.
Co-autorul studiului, Yanxu Zhang, de la Universitatea Nanjing din China, spune că cele mai multe deşeuri de acest tip vin din ţări în curs de dezvoltare, care nu au un sistem de colectare a plasticului bine pus la punct, dar au vârfuri de infecţie cu SARS-CoV-2 şi acces redus la vaccinuri.
Deșeurile ajung în oceane prin fluvii precum Shatt al-Arab în Iran, Ind (Pakistan) şi Yangtze sau Chang Jiang (China).
Însă, la cele 26.000 de tone de plastic „adunate” în oceane de la începutul pandemiei de COVID-19, se adaugă peste 5,25 de trilioane de bucăţi de plastic care ameninţă viaţa marină.
În timp, din cauza lumii oxidării, frecării între ele, sau pentru că fiinţele marine le rup, bucăţile de plastic se transformă în microplastice. Iar o parte dintre microplastice se ridică la suprafaţa apei, în timp ce restul se depun pe fundul oceanelor. Din cauza valurilor şi a brizei, microplasticele ajung în atmosferă, şi, astfel, în aerul pe care îl inspirăm.
Unele resturi de plastic sunt „sigure”, în timp ce altele sunt realizate din chimicale toxice şi aditivi care pot cauza cancer şi disfuncţii endocrine.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
FOTO: Florin Piersic, transportat de urgență, din Cluj-Napoca, la un spital din București, cu ajutorul unei aeronave medicale
FOTO: Florin Piersic, transportat de urgență, din Cluj-Napoca, la un spital din București, cu ajutorul unei aeronave medicale Actorul Florin Piersic este transferat de urgență cu un avion medical de la Institutul Inimii „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca la un spital din București. Surse citate de Realitatea PLUS indică faptul că actorul va fi internat de […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Când pică Paștele ortodox și catolic în 2025 și în următorii ani – calendar
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Paste fericit. Urări, felicitări și SMS-uri pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
SĂPTĂMÂNA LUMINATĂ. Ce nu ai voie să faci în săptămâna de după Paști. Tradiții și superstiții
-
Curier Județeanacum 2 zile
Obiceiuri în a doua zi de Paște: Tradiția stropitului fetelor de măritat ori a nevestelor este păstrata cu sfințenie în unele localități
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
MESAJE DE PASTELE ORTODOX 2024. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului
-
Curier Județeanacum 4 zile
Mesaje de Paște 2024. Cele mai frumoase texte cu URARI creștine pe care le poți trimite prin SMS cu ocazia sărbătorilor pascale