18 mai: Ziua internaţională a muzeelor. Punct de întâlnire pentru sărbătorirea diferitelor perspective care formează comunităţile muzeale
În fiecare ani, pe data de 18 mai este sărbătorită Ziua internaţională a muzeelor, care îşi propune, în 2020, să devină un punct de întâlnire atât pentru sărbătorirea diferitelor perspective care formează comunităţile muzeale, cât şi pentru promovarea instrumentelor în vederea identificării şi depăşirii prejudecăţilor între ceea ce expun şi poveştile pe care le spun, potrivit http://imd.icom.museum/.
Tema în acest an este „Muzee pentru Egalitate: Diversitate şi Incluziune”. Potenţialul muzeelor de a crea experienţe semnificative pentru oameni din întreaga lume şi aparţinând tuturor păturilor sociale este esenţial pentru valoarea socială a acestora. Provocările incluziunii şi diversităţii şi dificultatea de a naviga printre probleme sociale complexe în medii din ce în ce mai polarizate, deşi nu aparţin muzeelor şi instituţiilor culturale, sunt importante, datorită respectului deosebit acordat muzeelor într-o societate.
În contextul pandemiei de COVID-19, care a determinat în majoritatea ţărilor luarea de decizii precum izolarea la domiciliu, distanţarea socială şi închiderea tuturor instituţiilor culturale, Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) a decis să adapteze formatul şi să se concentreze asupra activităţilor digitale, pentru a promova valorile Zilei internaţionale a muzeelor, asigurând în acelaşi timp siguranţa publicului şi a personalului. Totodată, face precizarea că muzeele din întreaga sunt binevenite să îşi organizeze o serie de activităţi la sediul lor în perioada 14-16 noiembrie 2020. În 2019, peste 55.000 de muzee din circa 150 de ţări au participat la acest eveniment internaţional.
ICOM a elaborat o listă de activităţi posibile pe care muzeele le pot dezvolta pentru a ajunge la publicul lor de la distanţă, dar şi de concentrare pe partea „incluzivă” a acestor practici. În acest sens, iniţiativa audio „Ask a curator” sau „Le passeggiate del Direttore” (Plimbările directorului) promovate recent de Muzeul Egiptului de la Torino, sunt instrumente utile pentru a da o notă personală activităţilor. De cealaltă parte, Muzeul Oamenilor Obişnuiţi (Museum of Ordinary People – MOOP) invită publicul să împărtăşească propriile lor experienţe de viaţă în criza coronavirusului.
Exploratoriul din San Francisco oferă activităţi online pentru a ajuta copiii să înţeleagă ştiinţa din spatele virusurilor şi cum se pot proteja oamenii împotriva acestora. Însă izolarea forţată poate afecta cel mai mult categoriile fragile. Fundaţia Baring a întocmit o listă de exemple excelente de activităţi care pot fi promovate pentru persoanele în vârstă sau în parteneriat cu casele de îngrijire.
Posibilităţile digitale sunt extraordinare, dar social-media nu este un sinonim pentru accesibilitate. Aici, ICOM aminteşte de emisiunile radio, precum emisiunea „O istorie a lumii” realizată de Muzeul Britanic, sau despre o linie telefonică care ar permite publicului muzeelor să intre în direct. Apoi, conţinutul unui mesaj nu trebuie să vorbească doar despre obiecte ci şi despre conexiuni, ce înseamnă o colecţie şi faţă de cine este relevantă.
Pe fondul relaxării treptate a restricţiilor, o serie de muzee din întreaga lume au început să îşi deschidă porţile, cu multă precauţie, urmând noile reguli comune: măştile de faţă obligatorii, dispozitive cu dezinfectant pentru igienizarea mâinilor şi rute unice.
Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), creat în 1946, este o asociaţie şi o organizaţie non-guvernamentală a muzeelor şi a specialiştilor din acest domeniu, care stabileşte standarde profesionale şi etice pentru activităţile muzeului. ICOM reuneşte 40.000 de specialişti din peste 141 de ţări şi acţionează prin intermediul a 119 comisii naţionale şi 30 de comisii internaţionale, potrivit http://icom.museum.
Forum al experţilor, ICOM face recomandări cu privire la aspecte legate de patrimoniul cultural, susţine consolidarea competenţelor şi cunoştinţele avansate. ICOM este vocea profesioniştilor din acest domeniu la nivel internaţional şi cu ajutorul reţelelor globale şi al programelor de cooperare creşte gradul de conştientizare a culturii publice. ICOM are sediul la Paris şi se află într-o relaţie formală de asociere cu UNESCO şi are un statut special pe lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC).
Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM) a organizat, în 1951, o reuniune numită „Cruciada pentru Muzee”. Reuniunea a avut ca subiect muzeele şi educaţia iar ideea instituirii unei Zilei internaţionale a muzeelor a pornit de la accesibilitatea instituţiei muzeale, notează http://imd.icom.museum/.
În 1977, ICOM a stabilit data de 18 mai drept Ziua internaţională a muzeelor, având ca obiectiv promovarea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rolului acestor instituţii de cultură în dezvoltarea societăţii. Această zi este, totodată, un eveniment menit să întemeieze şi să consolideze relaţiile de cooperare dintre muzee, specialiştii acestora şi public. Muzeele au un potenţial unic în abordarea diferitelor culturi, constituindu-se într-un loc predilect pentru înţelegerea lor aprofundată, într-o manieră interdisciplinară, dar şi în ceea ce priveşte sensibilizarea oamenilor iubitori de cultură din întreaga lume.
Consiliul Internaţional al Muzeelor susţine, începând din 2011, evenimentul Noaptea europeană a muzeelor, care este sărbătorit în fiecare an, în sâmbăta cea mai apropiată de data de 18 mai, Ziua internaţională a muzeelor. Creat în 2005 de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi patronat, în prezent, de Consiliul Europei, UNESCO şi ICOM, evenimentul a impulsionat muzeele să îşi deschidă porţile publicului larg până după miezul-nopţii fără a percepe vreo taxă, organizând o serie de activităţi culturale. Programat pentru data de 16 mai 2020, evenimentul a fost amânat pentru data de 14 noiembrie 2020, din cauza crizei provocate de noul coronavirus.
Sursa: agerpres.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918