Umblatul cu Iordanul sau crucea: Ce semnificații are vechiul obicei creștin de Bobotează
Umblatul (mersul) cu Iordanul sau crucea: Ce semnificații are vechiul obicei creștin de Bobotează
Anual, pe data de 6 ianuarie se sărbătorește Botezul Domnului sau Boboteaza, zi care amintește de Botezul Domnului Isus în apa Iordanului de către Ioan Botezătorul. Una din cele mai importante sărbători ale începutului de an, aceasta păstrează încă o mulțime de tradiții și obiceiuri.
După obiceiul creștinesc și strămoșesc, în zilele premergătoare Bobotezei, slujitorii Sfintelor Altare merg la casele creștinilor cu Iordanul pentru a vesti minunea Botezului Domnului Nostru Iisus Hristos.
Mersul cu Iordanul este o veche rânduială bisericească şi presupune sfinţirea caselor credincioşilor ortodocşi şi catolici. Însoţiti de alţi slujitori ai bisericii, preoţii pornesc acest ritual încă din prima zi a anului, astfel încât până în ajun de Bobotează să poată vesti botezul Mântuitorului şi pentru a binecuvânta casele tuturor enoriaşilor.
Cu prilejul acestei vizite pastorale, cu ajutorul unui mănunchi de busuioc cufundat în vasul cu apă sfinţită, preoţii stropesc prin casă şi îi binecuvântează pe toţi membrii familiei, lucrurile pe care aceştia le folosesc, dar şi întreaga gospodărie. În tot acest timp, preotul ţine în mâna dreaptă crucea şi cântă Troparul Bobotezei:
„În Iordan botezându-Te, Tu Doamne, închinarea Treimii s-a arătat, că glasul părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te şi Duhul, în chip de porumb, a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie”.
CITEȘTE ȘI: Minunea de Bobotează: Apa râului Iordan curge invers. Venirea lui Hristos întoarce cursul Lumii, al Istoriei, de la Moarte la Viață
Gospodăria este binecuvântată, iar fiecare gazdă primește un firișor de apă sfințită din căldărușa dascălului și un fir de busuioc din buchetul preotului. Apa sfințită se păstrează, tradiția spunând că are puteri miraculoase și că este vindecătoare de boli.
Preotul trebuie să stea măcar puțin la fiecare casă, spunându-se că altfel la fetele din casă nu vor veni pețitorii. Înainte gazdele pregăteau pentru sosirea preotului o masă plină cu bucate, neapărat de post. Între felurile tradiționale pentru această zi se numără grâul fiert cu miere și nucă, vărzările sau plăcintele cu ceapă și julfă, prune fierte si colaci.
Citește și: Mesaje de Sfântul Ioan • Urări de Sfântul Ioan • Felicitări de Sfântul Ioan
Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o indoita chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului. Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi are puteri miraculoase, ea nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei. „Agheasma mare” se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de „Sfintirea cea mica” a apei, care are loc in biserica in prima zi a fiecarei luni, iar in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.
Initial, in Rasarit, Boboteaza era sarbatorita impreuna cu Nasterea Domnului. Din secolul al IV-lea a fost adoptata si in Biserica apuseana, fiind cunoscuta si ca „Sarbatoarea celor trei magi”. Tot atunci au fost despartite cele doua mari sarbatori: 25 decembrie fiind data stabilita pentru praznuirea Nasterii Domnului, ca in Apus, si 6 ianuarie, pentru Boboteaza.
In traditia populara, dupa mersul cu Ajunul de Craciun, cu uratul de Anul Nou, copiii mergeau cu Chiralesa de Boboteaza, iar in unele locuri se mai mergea cu uratul de Sfantul Ioan, atunci cand erau vizati doar cei care purtau numele sfantului. La Sfantul Ioan se incheiau sarbatorile de iarna, iar oamenii isi intrau in ritmul normal al lucrurilor si vremurilor.
Citește și: Calendar creștin: Cand pică Paștele ortodox și cel catolic în 2021. Sărbători de Paște în urmatorii ani. Când cade în anul: 2021, 2022, 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030
Sarbatoarea Bobotezei este cunoscuta atat in Biserica Ortodoxa, cat si in Biserica Romano-Catolica. Botezul Domnului este amintit inca din secolul al II-lea d.Hr de Sfantul Clement Alexandrinul si in secolul al III-lea de Sfantul Grigorie Taumaturgul. Incepand cu secolul al IV-lea, cuvantari dedicate acestei sarbatori gasim atat la parintii rasariteni, cat si la cei din Apus.
Sursa: hotnews.ro adevarul.ro ziartarguneamt.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act