FOTO| Rândunica, câștigătoare titlului de Pasărea Anului 2020 – Povești din datinele și superstițiile folclorului românesc
Rândunica a fost desemnată în luna ianuarie câștigătoarea titlului de Pasărea Anului 2020. Ea a primit cele mai multe voturi în cadrul unui concurs organizat, timp de o lună, pe pagina de Facebook a Societății Ornitologice Române (SOR). Utilizatorii au avut de ales între 5 specii propuse de noi: rândunica, barza albă, pelicanul creț, gâsca cu gât roșu și codalbul.
Cum arată o rândunică, probabil toată lumea știe. Apropierea ei față de așezările omenești este cunoscută încă din cele mai vechi timpuri, iar acest lucru se vede și din bogatul folclor dezvoltat în jurul rândunicii.
Probabil fiecare dintre noi suntem conștienți de prezența ei în jurul gospodăriilor și de momentele în care bunicii sau părinții ne spuneau că vor sta pe lângă casa noastră o perioadă iar apoi vor pleca „în țările calde”…
Rândunica este considerată ca fiind pasărea simbol a sosirii primăverii și a noilor începuturi. Se spune că acele case care au un cuib de rândunică sunt păzite de cele rele. Tocmai de aceea, oamenii au grijă de cuiburile lor pentru ca micuțele și gingașele rândunici să se poată întorce, în fiecare an, la cuibul lor.
Așadar, să zâmbim când vedem rândunicile iar dacă avem un cuib de-al lor în gospodărie, să ne bucurăm de compania lor și în acest an și să sperăm că se vor întoarce și la anul!
Superstiții despre rândunele
Cine vede primăvara o rândunică zburând, însă neciripind, va fi voios și sănătos tot anul.
-Cel ce vede prima dată primăvara o rândunică stând și ciripind avea convingerea că peste an nu-i va merge bine, va fi mai mult bolnav și va fi vorbit de rău de oameni.
-Dacă gospodarul sau gospodina vor auzi întâia dată, în podul casei sau șurii ciripind o rândunică, se credeau că tot anul le va merge rău, vor fi posomorâți, bolnavicioși și slabi.
-Dacă o fată sau un flăcău vor vedea pentru prima dată, în acea primăvară, o rândunică singură, este semn că tot anul vor fi singuri și nu se vor insura (mărita).
-Dacă un gospodar vede o rânunică singură, este semn rău, se va întâmpla o nenorocire în familie, soția îi va muri și va rămâne văduv. La fel si pentru neveste.
-O rândunică singură înseamnă singurătate, iar mai multe la un loc, înseamnă că peste vară familia se va înmulți, vor veni acasă și cei plecați de mult timp de acasă.
-Dacă vezi o rândunică prima data și este singură, este bine să stai pe loc și cu un cuțit să sapi sub calcâiul stâng. Dacă săpând, gasești un carbune, vei fi sănătos și voios tot anul, dacă nu, vei avea probleme de sănătate.
-Alte superstiții spun că văzând o rândunică, este semn bun, sapă sub călcâie și vei gasi un banuț.
-Femeile, mai predispuse în a face farmece și descântece, dacă văd o rândunică prima dată și o vad singură, suflă asupra ei și zic: Cum nu se desparte și nu se încâlcește coada rândunicii, tot așa când voi sufla, orice încurcătură, de orice fel, să se descurce și să se descâlcească.
In lumea satului rândunele erau respectate și nu se facea nimic rău împotriva lor. Cuiburile erau protejate și copiii, ca să respecte aceste cuiburi și locatarii lor, li se spunea să nu strivească, sau să strice cuibul, că dacă o fac, casa va arde din temelii.
Rândunica (Hirundo rustica) s-a impus detașat în concursul organizat de SOR, obținând 763 de voturi. Pe locul doi în preferințele iubitorilor de înaripate s-a situat codalbul (Haliaeetus albicilla), cu 556 de voturi, urmat de gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis) cu 419 aprecieri, de barza albă (Ciconia ciconia) cu 296 și pelicanul creț (Pelecanus crispus) cu 294 de voturi.
Rândunica, specia care a fost votată Pasărea Anului 2020, face parte din familia Hirundinidae, alături de lăstuni, și este caracterizată de aripile lungi și ascuțite și de coada scobită. Își face cuibul la streșinile caselor și ale anexelor gospodărești. Acestea au o formă de cupă și sunt realizate din noroi, fire de iarbă și saliva păsărilor. Populațiile care cuibăresc în România ajung să ierneze în Africa. Din 2008 și până în prezent, România a pierdut 20% din populația de rândunele, potrivit datelor strânse de ornitologi în cadrul proiectului „Monitorizarea Păsărilor Comune”. Folosirea excesivă a insecticidelor în agricultura intensivă a dus la o scădere alarmantă a populației acestei specii – am pierdut una din cinci rândunele.
Rândunica se va regăsi pe cardurile de membru SOR de anul viitor și va beneficia de un tratament de „vedetă”, de la articole pe site-ul organizației și prezența ei la toate evenimentele SOR, la postări pe Facebook și Instagram, astfel încât toți iubitorii de păsări să afle cât mai multe detalii despre Pasărea Anului 2020.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act