Ciolaniadă şi restructurare

Săptămâna politică românească a debutat ieri cu începerea noii sesiuni parlamentare. Înainte de aceasta, luni, toate conducerile  partidelor parlamentare, atât din rândul coaliţiei aflate la putere (PDL, UDMR, UNPR) cât şi cele din opoziţie (PSD, PNL) au intrat în şedinţe la vârf  pentru a-şi stabili  obiectivele şi strategiile de viitor  ale activităţii parlamentare, dar şi în ceea ce priveşte strategiile fiecăruia în perspectiva alegerilor locale şi parlamentare din 2012. Fiecare formaţiune vorbeşte în prezent mai mult despre posibilele alianţe pentru câştigarea viitoarelor alegeri, dar mai puţin despre programe sau strategii privind relansarea economică a ţării. Pentru că acestea ar trebui să fie prioritare pe agendele de lucru ale tuturor, având în vedere că din salarii şi din pensii s-a tot tăiat de câţiva ani buni, însă de creştere economică  şi a nivelului de trai n-am mai auzit …tot de ani buni.
Şi, în timp ce partidele politice îi dau  şi luptă pentru actualul şi viitorul ciolan al puterii, la Bucureşti, se află în plină desfăşurare negocierile Guvernului cu o delegaţie comună a Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale pentru a pune la cale un nou acord, de această dată preventiv, în valoare de circa 6,5 miliarde de euro (3 miliarde de la FMI şi alte 3,5 miliarde de la CE). Deja au avut loc mai multe întâlniri la Guvern, cu reprezentanţii Băncii Naţionale şi ai Ministerului Finanţelor. Legat de aceste prime runde de convorbiri, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a declarat că atât FMI cât şi Comisia Europeană apreciază rezultatele bune obţinute de ţara noastră în cadrul acordului stand-by, adăugând că încasările din TVA au asigurat plata arieratelor şi încadrarea în ţinta de deficit bugetar, de 6,5 la sută, la finalul anului 2010.
De cealaltă parte, oficialii FMI, deşi sunt în mare  mulţumiţi de modul în care au evoluat lucrurile în cadrul acordului, cu rezerva că nu s-a reuşit o minimă creştere economică, se arată hotărâţi ca, în perspectiva nolui acord, să pună piciorul în prag în ceea ce priveşte arieratele înregistrate de către marile companii de stat.  În acest context, FMI a declarat răspicat că vrea  ori reorganizarea, ori privatizarea sau lichidarea companiilor de stat care înregistreză mari pierderi. Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a declarat că „viitorul acord cu România va trebui să conţină ţinte clare privind arieratele companiilor de stat, întrucât rezolvarea aceastei probleme va elibera resurse suplimentare pentru reluarea creşterii economice”. Potrivit FMI, arieratele cumulate doar ale primelor zece companii de stat care înregistrează pierderi se ridicau în noiembrie anul trecut la 7 miliarde de lei, inclusiv restanţe privind obligaţiile bugetare.
Ieri, în cadrul discuţiilor cu Ministerul Finanţelor, oficialii FMI au cerut, între altele, liberalizarea preţurilor la gaze naturale şi energie electrică, restructurarea, respectiv reorganizarea sistemului energetic prin înfiinţarea companiilor naţionale Electra şi Hidroenergetica, precum şi restructurarea mineritului. În acest sens, doar trei din cele şapte mine din cadrul Companiei Naţionale a Huilei Petroşani vor mai primi ajutor financiar de la stat, celelalte patru urmând să fie incluse în complexurile energetice. Un alt punct al discuţiilor cu FMI l-a constituit procesul de privatizare şi atragere de investiţii, care prevede vânzarea pe bursă a unor pachete minoritare de acţiuni la Petrom, Transgaz, Transelectrica şi Romgaz, precum şi iniţierea proceselor de privatizare la companii precum Oltchim Râmnicu Vâlcea sau Cuprirom Abrud. Aşadar, mai pe scurt, ne aşteaptă o nouă ciolaniadă politică şi restructurarea economică.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI