Cum ne pregătim de Postul Paștelui, cea mai lungă și grea perioadă de austeritate pentru credincioși

Creştinii ortodocşi intră luni, 2 martie, în Postul Mare sau Postul Paştilor pentru Pastele 2020. Urmează 40 de zile în care rugăciunile trebuie susţinute cu renunţarea la anumite alimente şi obiceiuri.

Postul Mare sau Postul Paştilor este cel mai aspru şi mai lung post din calendarul ortodox. După cele 6 săptămâni de rugăciune, post şi fapte bune, creştinul va întâmpina marea sărbătoare a Învierii Domnului, a biruinţei vieţii asupra morţii.

Durata de 40 de zile aminteşte credincioşilor de postul pe care Iisus l-a ţinut înainte de a-şi începe activitatea misionară. Aceste zile, care diferă de la un an la altul, în vechime, reprezentau perioada de pregătire a celor care urmau să primească botezul creştin de Paşti.

Sfinţii Părinţi au o serie de recomandări în ceea ce priveşte pregătirea credincioşilor pentru perioada Postului Mare. „Voind să posteşti, să nu ai chipul trist, precum iudeii, ci la arătare să fii vesel aşa cum spune Evanghelia: Când Postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii, că ei îşi smolesc feţele ca să arate oamenilor că postesc. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şu faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti”, scrie Sfântul Vasile cel Mare.

De asemenea, părinţii Bisericii le recomandă credincioşilor ca înainte de a posti să-şi cureţe sufletul de orice sentiment de ură şi minciună. „Cel care în inima sa are minciună, ură şi osândire, acela să-şi curăţească mai înainte sufletul, şi atunci a păşit deja către post şi către rugăciune” (Sfântul Efrem Sirul).

Cel mai aspru post

Profesorul Ene Branişte, în lucrarea „Liturgica Generală”, scrie că în aceste 40 de zile, tradiţia spunea să se postească astfel: „în primele două zile se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile şi ultimele două zile (vineri şi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână se mănâncă uscat o singura data pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte”.

Postul Paştilor este cel mai aspru post din cele 4 mai mari, rânduite de Biserică. Acest lucru se datorează importanţei pregătirii credincioşilor pentru Patimile şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.

Conform Mitropoliei Ardealului, „în acest post nu se mănâncă: lapte, brânză, carne, ci numai legume fierte (fără grăsimi) şi fructe; în zilele de dezlegare e permis untdelemnul şi vinul, adică: sâmbăta, duminica, la 9 martie (Sf. 40 de Mucenici), la 25 martie (Buna Vestire), când este şi dezlegare la peşte, ca şi în Duminica Floriilor. Cu deosebită evlavie se cuvine a se ţine postul din prima şi ultima săptămână a Postului, când se recomandă ca luni şi marţi în prima săptămână să se mănânce numai o dată pe zi – seara – pâine şi apă, iar în Săptămâna Patimilor, în afară de joi, când se pot lua 2 mese – se mănâncă la fel, vineri şi sâmbătă, fiind post desăvârşit. Bolnavii au voie să mănânce cu untdelemn şi să bea vin în Postul Mare.”

Sursa: adevarul.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---