FOTO| Marea Unire și controversa „Tricolorului ardelenesc“: Ce steaguri au fost arborate la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 și pe cine reprezentau

Marea Unire și controversa „Tricolorului ardelenesc“: Ce steaguri au fost arborate la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1918 și pe cine reprezentau

Celebrele fotografii ale lui Samoilă Mârza cu participanţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 provoacă dezbateri în mediul online. Oamenii aveau în mâini tricolorul României Mari sau alt steag tricolor? Controversa apare din cauza faptului că pozele sunt alb-negru, iar culorile sunt dispuse orizontal şi nu vertical, aşa cum era atunci şi este acum tricolorul României.

„Un român din Indiana Harbor, Indiana (astăzi o suburbie a Chicago-ului) -anii ’20”- aceasta este explicaţia fotografiei postate, zilele trecute, pe grupul Photo Istoria. Bărbatul din imagine este îmbrăcat în costum tradiţional românesc, are un fluier în mână şi la mijloc o panglică în trei culori, aşa cum se poate observa chiar dacă fotografia e alb-negru. Postarea a stârnit o dezbatere interesantă cu privire la cele trei culori de pe panglică.

Un internaut a susţinut: „şi dacă ignor provocările tehnice ale perioadei voi spune wow şi uite are „steagul Ardealului”. Administratorul grupului a replicat: „Termină o dată asta cu „tricolorul ardelenesc”: o repetă măcar o persoană la orice imagine de-a mea în care apare vreun tricolor. Este tricolorul românesc: roşu, galben şi albastru. Roşul va arăta cel mai deschis în fotografiile alb-negru”.

Cel care a postat fotografia a lămurit şi contextul: „omul era cântăreţ într-un cor, îl am şi în alte imagini -inclusiv într-una făcută în timpul unei transmisiuni radio; radioul a devenit o tehnologie adresata maselor în anii ’20, prima transmisiune adresata publicului având loc nu departe de Chicago, în Detroit, în 1920.” Chestiunea arzătoare a tricolorului din fotografiile de la Marea Unire: „ce au adus oamenii?” Unii internauţi nu au fost convinşi că e vorba despre tricolorul roşu, galben şi albastru şi au deschis o nouă problemă. „Chestiunea „arzătoare” a tricolorului din epocă sunt fotografiile făcute de Samoilă Mârza (fotograful care a imortalizat Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1918).

Sunt două probleme: în 1918 procedeul panchromatic era cunoscut, iar dispunerea culorilor pe steagul românesc nu era cea din fotografii de mai bine de 50 de ani”, a scris Paul. „El (Samoilă Mârza) a fotografiat cu ce a avut el ceea ce au adus oamenii. Întrebarea este chiar „ce au adus oamenii?”. Steagul României avea încă din 1866 dispunerea culorilor pe verticală, exact ca steagul României de astăzi. Este imposibil ca românii din Ardeal, inclusiv cei din Garda Naţională Română să nu fi ştiut asta.

Ori, dispunerea culorilor pe steagurile din fotografiile lui Mârza este pe orizontală, cum era pe steagul României înainte de 1866 şi pe steagul Transilvaniei. Ce steaguri erau acelea?”, se întreabă acelaşi internaut. Într-adevăr, majoritatea steagurilor ţinute de oameni la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia au culorile dispuse vertical. „Anumite păreri spun ca erau culorile ”Ardealului” şi că comuniştii au colorizat incorect pozele. Şi că e o falsificare a steagului care a existat imediat după daci. Culorile sunt pe orizontală, dar tot albastru, galben, roşu, deci tot se considerau parte a unui univers cultural românesc”, explică Sorin.

Dincolo de teoria conspiraţiei în opinia unui istoric de la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Acesta a precizat că în fotografiile lui Samoilă Mârza apar steaguri cu tricolorul românesc. „Este vorba despre drapelul României – albastru, galben, roşu. Nu există „drapel ardelean”. Era drapelul României, dar culorile nu erau dispuse corect (verticală-nr) deoarece foarte multe steaguri au fost făcute cu câteva zile înainte de Marea Adunare Naţională, în gospodăriile ţărăneşti.

Nu ştiau atunci ţăranii exact cum să realizeze un tricolor românesc, şi dacă mergeţi acum în comunităţi rurale veţi vedea că multă lume nu ştie care e prima culoare de la catarg a tricolorului. Acesta este motivul pentru care culorile erau dispuse puţin ciudat”, a explicat Liviu Zgârciu, istoric de la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Acesta a subliniat că „nu era vorba despre drapelul Transilvaniei şi nu s-a avut în vreun moment ideea de autodeterminare a Transilvaniei, toţi doreau Unirea.” Zgârciu a mai susţinut că nu există o dispută între istorici pe această temă.

Steagurile păstrate în muzee „Steagurile naţionale româneşti purtate de participanţii la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918 au fost în majoritate tricoloruri roşu-galben-albastre, cu fâşiile dispuse orizontal. Fotografiile luate de Samoilă Mârza la acel eveniment arată că unele dintre acestea au avut inscripţii pe fâşia galbenă. Muzeele din România păstrează şi astăzi câteva exemplare, cusute în tul dublu pentru o mai bună conservare”, se arată pe site-ul Enciclopedia României.

Conform sursei citate, Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti deţine trei astfel de drapele, dintre care două provenite de la Muzeul Unirii din Alba Iulia. Toate cele trei au fâşia albastră dispusă în partea superioară. Primul steag măsoară 2,35 m lungime şi 1 m lăţime şi are fâşiile terminate sub formă de unghi cu vârful în exterior. Hampa sa este de lemn vopsit în negru.

Cel de-al doilea steag măsoară 1,30 m × 0,75 m însă îi lipseşte fâşia albastră. Cele două culori care i-au mai rămas se termină în unghi cu vârful în afară. Cel de-al treilea steag a fost transferat de la Muzeul de Etnografie din comuna Lupşa, judeţul Alba. Pânza este confecţionată din lână şi măsoară 1,90 m × 1,20 m, iar fâşiile se termină fiecare în unghi cu vârful în afară, de care este ataşat câte un ciucure de aceeaşi culoare. Flamura este fixată pe o hampă de lemn, de care a fost prinsă în partea superioară o legătură de busuioc şi o eşarfă tricoloră având la capete câte un ciucure.

Pentru ca delegaţia comunei să aibă steag la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, femeile din Lupşa au trebuit să îl confecţioneze într-o zi şi o noapte. După eveniment, steagul a fost lăsat în grija învăţătorului Ceapă Sebastian, iar mai apoi a ajuns la directorul Muzeului de Etnografie din Lupşa – arată sursa citată. Muzeul Unirii din Alba Iulia deţine alte steaguri tricolore purtate la 1 decembrie 1918.

O parte sunt expuse în corpul muzeal din clădirea „Babilon”. Acestea au de asemenea fâşiile dispuse orizontal, iar unele dintre ele se termină în unghi cu vârful în afară, de care sunt cusuţi ciucuri de aceeaşi culoare. În Sala Unirii sunt expuse steagurile delegaţiilor din comuna Mihalţ şi din Braşov, ultimul având numele oraşului înscris cu negru pe fâşia galbenă.

Fotograful Marii Uniri Inginerul Aurel Sîntimbrean este unul dintre nepoţii lui Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri de la 1918, a remarcat detalii din viaţa unchiului său devenit unul dintre eroii evenimentului din urmă cu 100 de ani. ”Mi-l amintesc perfect, mai ales în sărbători şi dumineca, venea prin sat, ducându-se acasă, la Galtiu, împreună cu bicicleta, pe care avea trepiedul, aparatul de fotografiat şi o geantă mare, plină cu plăci fotografice. Era un om foarte vesel şi plăcut, povestitor, şi la vremea respectivă îmi spunea cu mare mândrie: «Măi nepoate, eu am fost singurul fotograf care am fotografiat serbările Unirii de la 1 Decembrie 1918»”, afirmă Sîntimbrean.

Acesta redă şi ceea ce i-a transmis Samoilă Mârza în legătură cu participarea acestuia la Marea Unire: ”Legat de aceasta mi-a spus următoarele: «Eu am venit de pe front cu câteva zile înainte de 1 decembrie, şi dimineaţa, cu sătenii mei, am plecat pe jos la Alba Iulia şi bineînţeles că mi-am luat cu mine şi aparatul de fotografiat». Aparatul la acea vreme, şi după cum chiar el mărturisea, avea o valoare foarte mare.

O cumnată de-a lui spunea că socrii i-au cumpărat un aparat de fotografiat care valora o pereche de boi. Era un lucru extraordinar de mare. La Alba Iulia a ajuns împreună cu sătenii pe la orele 11.00, 11.30, unde a realizat o serie de fotografii de care ne bucurăm astăzi absolut toţi românii. Dacă nu era el, nu aveam nicio fotografie martor document, de la serbările Unirii de la 1 Decembrie 1918”, spune inginerul geolog.

De ce nu a fost în Sala Unirii Aurel Sântimbrean are şi un răspuns în legătură cu absenţa lui Samoilă Mârza din Sala Unirii. ”La Alba Iulia a fotografiat ieşirea delegaţiilor din Sala Unirii, pe Miron Cristea, viitorul patriarh al României, pe Iuliu Hosu, Aurel Vlad şi 4 imagini cu poporul care a participat la Marea Unire.

În Sala Unirii nu a intrat. Profesorul Gheorghe Anghel, care a fost directorul Muzeului Unirii, i-a luat un interviu în care l-a întrebat de ce nu a făcut în Sala Unirii nicio fotografie, şi i-a răspuns: «Nu am putut să intru în Sala Unirii pentru că nu am avut credenţional». Adică nu a avut legitimaţie pentru a putea intra, de aceea noi nu avem astăzi nicio imagine de acolo. Intenţia ar fi avut, dar în sală nu putea să intre oricine şi oricum”, mai spune inginerul din Sîntimbru.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI