Mugurel Sârbu: „Lăcomia, minciună, manipularea… piesă într-un singur act. Se joacă la Sebeş”

Actori… Nicolae Matei, Gheorghe Ciul şi Ioan Hănţulescu („Drept la replică” din partea primarului Mugurel Sârbu)

Diletanţi, oameni ai momentului, măscărici… scena unui teatru ambulant. Cabotinii vremurilor noastre… Un teatru ieftin cu actori mediocri, un teatru la care oamenii nu mai vor să asiste, un teatru la care, poate, doar câţiva ar mai dori să plătească bilete, având marele regret, la final, că şi-ar fi putut găsi altceva mai bun de făcut. Păcat că tot ceea ce contează este efectul imediat şi nu calitatea şi profesionalismul actului întreprins. Rânjete, zâmbete forţate şi câteva aplauze finale răzleţe… Şi toate acestea pentru ce? Pentru a fi pe prima pagină, pentru a te face cunoscut sau, poate, pentru a mai ieşi încă o dată la rampă? Dacă nu găsim motive, le inventăm, pentru că se poartă. Dacă nu cunoaştem realitatea, minţim, pentru că este mai la-ndemână. Aici, pe plaiurile mioritice, doar minciuna vinde. Suntem flămânzi de senzaţii, de lucruri mărunte, dar strigăm în gura mare că dorim adevărul, fără a contribui cu nimic la acest proces atât de greu.
De ce ne este nouă, românilor, atât de greu şi ne este drumul atât de anevoios? Nu dorim să ne erijăm în persoane atotştiutioare, departe de noi gândul acesta, dar evidenţele până şi orbii le „văd”. Credem că banii şi meschinăria rezolvă totul, negândindu-ne că mai avem şi altceva la îndemână: moralitatea, bunul simţ şi profesionalismul. Probabil pentru unii dintre voi, domnilor ziarişti, aceste noţiuni sunt unele cu rang de neologisme, provenite dintr-o alta limbă, care încă mai au un lung parcurs pentru a intra în DEX-ul limbii române, şi cine ştie…?! Sau poate este  o supraapreciare? Cine va deschide DEX-ul pentru a citi aceste definiţii? Sigur nu cei la care facem referire în aceste rânduri (domnul Ioan Hănţulescu şi Gheorghe Ciul).
De ce pozaţi în bunii Samariteni? Oare nu ştiţi că aceşti oameni aveau frica lui Dummnezeu, acel Dumnezeu pe care dumneavoastră, domnule Hănţulescu, îl pomeniţi în finalul articolului apărut doar în ediţia scrisă din data de 20 ianuarie 2012, deoarece numai aşa vă mai puteţi vinde fiţuica?  Oare nu cunoaşteţi că una dintre cele 10 porunci este „Să nu minţi”, poruncă ce era cunoscută Samaritenilor? Nu suntem religioşi din cale-afară dar ştim că, înainte să afirmăm ceva, trebuie să ne informăm din mai multe surse pentru a afla versiunea corectă. Aţi omis acest lucru, domnilor, sau nu aţi ştiut că este o etapă necesară în demersul dumneavoastră jurnalistic? Face parte din deontologia profesională a unui ziarist, până la urmă. Sau greşesc? Sigur nu aţi ştiut, căci altminteri l-aţi fi sunat şi l-aţi fi întrebat dacă tot ceea ce vă dictează unii şi alţii să scrieţi este adevărat sau nu. Şi dacă aţi fi făcut toate aceste lucruri, aţi fi tras concluzia, singuri, că acest articol nu şi-ar fi avut locul în paginile ziarului Unirea. Vă putem pune la dispoziţie actul prin care doamna Bejinariu a renunţat la ajutorul social, încă din luna septembrie a anului 2011, pe motiv că s-a împăcat cu soţul. Deci, i-a fost anulat ajutorul social din dorinţa sa, nu că aşa ar fi vrut primarul Mugurel Liviu Sârbu şi nici cei din cadrul Serviciilor Publice de Asistenţă Socială.
În cazul acesta este necesară doar judecata cetăţenilor pe care îi dezinformaţi în nenumărate rânduri şi nu judecata divină, pentru că, în final, tot Dumnezeu le va judeca pe toate.
Biroul de Presă al Municipiului Sebeş

N.red. Dacă aşa arată un „drept la replică” din partea unei instituţii administrative a cărei activitate este finanţată din banii dumneavoastră, ai sebeşenilor, atunci nu ne mai miră lipsa de performanţă a acestei instituţii. Vă lăsăm pe dumneavoastră să vă delectaţi cu toate încălcările flagrante ale gramaticii limbii române, cu lipsa de logică, cu gafele semantice şi semiotice din cuprinsul acestei notiţe veninoase, cu lipsa aliniatelor, cu redundanţele şi, nu în ultimul rând, cu insultele la adresa noastră, la modul personal. Patetic, jalnic, rizibil, departe de ceea ce ar trebui să fie comunicatul unei primării. Apropo, domnule primar, pe ce criterii aţi angajat-o pe cea care a defecat acest „drept la replică”, din „vintrele sale intelectuale”? (Doamna sau domnişoara Romana Tabal) După aceleaşi criterii de performanţă cu ale dumneavoastră? Aşteptăm adevăratul drept la replică, aşa cum se cuvine din partea unui „doctor-inginer-economist” cum se autointitulează Liviu Mugurel Sârbu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI