Dosarul mega-escrocheriei de la Agenţia CEC din Zlatna: CEC Bank nu recunoaşte peste două milioane de lei din prejudiciul reţinut în rechizitoriu

Dosarul mega-escrocheriei de la Agenţia CEC din Zlatna: CEC Bank nu recunoaşte peste două milioane de lei din prejudiciul reţinut în rechizitoriu • Parchetul a stabilit că 297 de clienţi au pierdut, în total, 6.321.886 de lei şi 273.744 de euro

Tribunalul Alba a început luni, 9 octombrie, cercetarea judecătorească în dosarul fraudei de peste 7 milioane de lei (aproximativ 1,7 milioane de euro) de la Agenția CEC Bank din Zlatna. Inculpata trimisă în judecată, Elena Meteșan (55 ani), a recunoscut toate faptele și a solicitat să fie judecată în procedura simplificată. Acest lucru înseamnă că limitele minime și maxime alte pedepsei vor fi mai mici cu o treime.

Elena Meteșan este judecată pentru delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, și poate primi până la 10 ani de închisoare. Surpriza la primul termen de judecată a venit din partea reprezentantului CEC, care a susținut că banca nu ”recunoaște” o sumă de circa două milioane de lei din prejudiciul total reținut în rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba. Potrivit rechizitoriului, inculpata Meteşan Elena, în calitate de funcţionar public-angajat în cadrul CEC Bank – Agenţia Zlatna în funcţia de ofiţer de cont, în perioada noiembrie 2005-august 2016, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, şi-a însuşit mai multe sume de bani, constând atât în depuneri efectuate de clienţii băncii, cât şi în sume de bani remise de aceştia în vederea depunerii, fiind afectaţi un număr de 297 clienţi şi provocând un prejudiciu cumulat în valoare de 6.321.886,78 de lei şi 273.744 de euro.

Reprezentantul băncii a precizat că prejudiciul pe care instituția bancară îl recunoaște este de aproximativ 4.000.000 de lei și 235.000 de euro. ”Prejudiciul în faza de urmărire penală a fost stabilit exclusiv pe baza declarațiilor martorilor și a unor extrase de cont. Solicităm să fie luate în considerare și alte documente din care să rezulte cine a efectuat operațiunile și cine a ridicat sau depus banii în conturi. Nu putem reține un prejudiciu așa cum este în rechizitoriu, doar pe baza declarațiilor unor martori.

În faza de urmărire penală nu a fost administrat tot probatoriul solicitat de bancă. Este vorba despre o sumă de două milioane de lei care va trebui acoperită”, a spus consilierul juridic de la CEC. Procurorul și avocatul inculpatei au solicitat instanței să respingă cererea pe motiv că probele puteau fi prezentate de bancă până la acest moment al judecății. ”Solicităm respingerea cerererii. Se dorește să se acopere o anumită sumă și să nu mai fie delapidare, ci înșelăciune”, a spus avocatul inculpatei.

Instanța de la Tribunalul Alba a admis parțial solicitarea consilierului juridic și a permis prezentarea unor documente care să susțină solicitarea de modificare a prejudiciului reținut de Parchet. Banca este parte civilă în dosar, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie de acord cu un prejudiciu cât mai mare, care ar urma să fie recuperat de la inculpată. În realitate, CEC s-a angajat față de clienți să achite tot prejudiciul reținut, definitiv, de instanță.

Cu cât este mai mic acest prejudiciu, cu atât va plăti CEC-ul mai puțin clienților care au pierdut banii. Nu se știe câți bani vor mai putea fi recuperați de la Elena Meteșan, în condițiile în care nu s-a stabilit cu exactitate ce a făcut femeia cu sumele sustrase din conturi sau direct de la oameni. Până în prezent, CEC a despăgubit aproape jumătate dintre clienții care au reclamat dispariția banilor din conturi, cu 4 milioane de lei și ceva mai mult de 200.000 de euro, adică exact aceleași sume pe care le dorește a fi stabilite, în final, ca prejudiciu în dosar. Următorul termen la care vor fi reluate dezbaterile a fost stabilit pentru 6 noiembrie.

Elena Meteşan a mai fost trimisă în judecată, în noiembrie 2016, cu acord de recunoaştere a vinovăţiei, dar înţelegerea cu Parchetul, potrivit căreia ar fi trebuit să stea 3 ani la închisoare, a fost respinsă atât la Tribunalul Alba, cât şi la Curtea de Apel Alba Iulia. Femeia este judecată în stare de arest la domiciliu din 18 septembrie. Până la această dată s-a aflat în arest preventiv. Într-un alt dosar disjuns de Parchet este cercetată sora inculpatei, Popa Victoria, pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI