FOTO-VIDEO: Zăpodie și Știolne, o întoarcere în timp pe tărâmul partizanilor. Turiștii, fermecați de cătunele ”sălbatice” din Apuseni
Zăpodie și Știolne, o întoarcere în timp pe tărâmul partizanilor. Turiștii, fermecați de cătunele ”sălbatice” din Apuseni
Zăpodie și Știolne, o întoarcere în timp pe tărâmul partizanilor. Turiștii, fermecați de cătunele ”sălbatice” din Apuseni. Muzeul în aer liber de la poalele Muntelui Mare, raiul de la Știolne și Zăpodie, două cătune ”sălbatice” din Apuseni
Pe teritoriul comunelor Poșaga și Ocoliş, în Munţii Apuseni, la graniţa dintre judeţele Alba şi Cluj, există o zonă deosebit de spectaculoasă, atât datorită pesiajului, cât și a evenimentelor istorice care s-au întâmplat aici. Știolne și Zăpodie sunt în prezent două așezări pastorale unde oamenii se mută pe timpul verii cu animalele din gospodărie. La poalele Muntelui Mare istoria face ”casă bună” cu frumuseţea peisajului.
Mai multe stâne construite cu zeci de ani în urmă sunt ”martore” la viaţa grea, din trecut, dar şi de astăzi, a oamenilor de aici.
Turiști fermecați de sălbăticia locurilor
Frumuseţea peisajului atrage în fiecare an mulţi turişti care vin aici fermecaţi de sălbăticia locurilor. Accesul se poate face din Drumul Naţional 75 din comuna Ocoliş pe Valea Tisei, pe o distanţă de circa 18 km. Un traseu mai accesibil, de circa 10 kilometri, este prin comuna Poșaga, pe un drum care trece prin cătunul Săgagea și urcă apoi până la peste 1000 de metri altitudine. Drumul era, până recent, accesibil și cu autoturisme, dar o furtună produsă la sfârșitul lunii iulie a provocat mai multe stricăciuni ce permit urcușul pe munte doar cu mașini de teren.
Drumul comunal și, ulterior, forestier are nevoie de reparații importante pentru a reveni la starea inițială. Se mai poate ajunge în zonă din comuna Băişoara, respectiv din stațiunea Muntele Băișorii pe traseul spre rezervaţia Scăriţa Belioara pe un traseu de circa 5 km. Aici există și posibilități de cazare în regim hotelier sau de pensiune. În Zăpodie sau Știolne se poate sta doar la cort sau în locuințele de munte construite de localnici.
Zona este un rai pentru fotografi, dar poate fi vizitată de oricine mai ales că foarte aproape se găsește rezervația naturală Scărița-Belioara, una dintre cele mai spectaculoase din România, care reprezintă un rest al unui întins platou calcaros intens erodat de ape, care conservă o serie de plante rare şi cuprinde vârfuri impunătoare, peşteri şi grote. Printre speciile rare care se găsesc aici se află şi vestita floare-de-colţ.
Alte atracții tursitice sunt rezervația Cheile Poșegii, schitul Poșaga cu izorul cu apă tămăduitoare, Cheile Pociovaliștei, Cheile Runcului și Rezervația Laricetul de la Vidolm. Sunt suficiente motive pentru un sejur de câteva zile în această zonă a Apusenilor.
Trasee turistice organizate de un voluntar care a copilărit aici
Pe timp de vară, dar şi iarna când există amatori, se organizează trasee speciale numite ”Pe urmele Partizanilor”. Ion Crişan, cel care organizează excursiile, este un localnic al zonei şi cunoaşte drumul partizanilor dar şi strategia pe care aceştia o aplicau pentru a supravieţui.
Pe urmele Partizanilor prezintă locuri şi fapte pe care luptătorii împotriva sistemului le-au pus în paginile istoriei naţionale a acelor vremuri. Traseul durează vara două zile în care doritorii de peisaje frumoase şi poveşti istorice au posibilitatea să vadă locurile şi să asculte întâmplările prin care au trecut luptătorii anticomunişti.
Cazarea se poate face la ”Casa partizanilor din Runc”, care a aparţinut în trecut ofiţerului român Ellie Bufnea, luptător în Rusia, după primul Război Mondial, împotriva pericolului bolşevic. Pe lângă activitatea de ghid voluntar, Ion Crișan se ”luptă” și pentru conservarea zonei.
”Eu aș propune ca această zonă să beneficieze de un proiect de conservare a căsuțelor cu paie, prin acordarea de fonduri proprietarilor pentru a le întreține. Sunt peste 50 de astfel de căsuțe, multe dintre ele construite înainte de anul 1900. Se poate face un adevărat muzeu al satului. Zona este deosebit de pitorească și cu o încărcătură istorică aparte. Câți turiști am dus în Zăpodie, toți au fost fascinați de peisajele zonei. Niciodată nu am perceput comision, o fac din plăcere și îmi aduce aminte de copilărie”, spune tânărul care, în prezent, locuiește la Abrud. Ion Crișan a cercetat în timp și zona rezervației Scărița-Belioara.
„Este o comoară turistică prea puţin cunoscută. După luni întregi de traseu, am reuşit să identificăm toate cele şapte peşteri, care apar în descrierea rezervaţiei. Împreună cu câţiva localnici, am reuşit să identific aceste minunăţii şi, în plus, am descoperit mai multe grote, unde, prin anii ’50, partizanii din grupul lui Leon Şuşman se ascundeau de Securitate. În viitorul apropiat o să fac un traseu al acestor peşteri şi grote, pentru a le arăta şi turiştilor din frumuseţea locului“, mai spune Ion Crişan.
Lupta împotriva comuniștilor a partizanilor lui Leon Șușman
Gruparea partizanilor lui Leon Șușman a fost una dintre cele mai puternice care a luptat împotriva comuniştilor în zona Apusenilor. Locuitorii din zonă care urcau cu animalele le duceau periodic alimente şi informaţii cu privire la căutările organizate de securitate împotriva lor.
Partizanii lui Şuşman se întâlneau şi conspirau în satul Săgagea, în casa unui localnic numit Vasile Crişan, împreună cu doi preoţi din sat, Simion Roşa şi Gligore Jaflea. Pe marginea pădurilor sau în pădure aceştia îşi făceau bordeie pentru a se ascunde de securişti. Aveau şi o strategie în acest scop. Într-un an erau pe dealul dinspre răsărit, iar în celălalt an se mutau în cel dinspre apus. Aceasta în funcţie de cum era ţarina, adică unde se cosea fânul doar spre toamnă şi era mai multă linişte. Scăpată de nenumărate ori din capcanele Securităţii, ceata Şuşmanilor a devenit o legendă a Apusenilor.
Ţăranii le atribuiau ”cetaşilor” puteri miraculoase. Şi astăzi bătrânii din comuna Poşaga îşi amintesc de ”haiducii anticomunişti” care făceau dreptate, pedepseau primarii şi abuzurile miliţienilor, băteau membrii de partid care forţau ţăranii să predea cotele. Atunci când metodele paşnice de subzistenţă dădeau greş, gruparea lui Leon ataca magaziile cu alimente ale armatei, magazinele săteşti şi chiar pe unii ciobani.
Drept pedeapsă pentru că i-au ajutat pe partizani, după prinderea şi uciderea membrilor grupării, comuniştii au decis să deporteze o mare parte din populaţia satului Săgagea în Bărăgan.
Cei mai mulţi au revenit acasă după anii de pribegie, dar unii au murit sau au fost ucişi în timpul anchetelor şi torturilor la care au fost supuşi de către securiști.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi”
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi” Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba, revine în atenția publicului cu un nou avertisment, de această dată cu privire la reforma sistemului monetar actual […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 6 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii