CCR – Tentativa privind abuzul în serviciu nu mai există. Prevederile unui articol din lege, declarate neconstituționale

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, joi, că prevederile unui articol din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, referitor la tentativa de abuz în serviciu, sunt neconstituționale.

Potrivit unui comunicat al CCR, a fost luată în discuție excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.15 din Legea nr.78/2000, raportat la art.132 din același act normativ și la art.297 alin.(1) din Codul penal.

În urma deliberărilor, plenul CCR a admis cu unanimitate de voturi excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.15 din Legea nr.78/2000 raportate la art.132 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale.

„Curtea a reținut că situația premisă ce stă la baza infracțiunii prevăzute de dispozițiile art.132 din Legea nr.78/2000 presupune, întotdeauna, constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în forma sa tip, la aceasta adăugându-se elementul suplimentar al folosului necuvenit. În continuare, Curtea a reținut că elementul material la varianta tip a infracțiunii de abuz în serviciu constă fie într-o inacțiune – neîndeplinirea unui act, fie într-o acțiune – îndeplinirea actului prin încălcarea legii”, se arată în comunicat.

Pornind de la aceste premise, CCR a observat că dispozițiile art.15 din Legea 78/2000 prevăd că tentativa la abuz în serviciu se pedepsește, fără a se face nicio distincție în funcție de modalitățile de săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu.

Instanța constituțională a constatat că legiuitorul a urmărit o incriminare și o sancționare a tentativei la infracțiunea de abuz în serviciu, chiar și în modalitatea săvârșirii acesteia printr-o inacțiune, deși „un adevăr fundamental admis este acela al imposibilității comiterii unei tentative în cazul unei infracțiuni săvârșite în modalitatea inacțiunii, acest lucru fiind contrazis prin prescripția normativă”.

În consecință, CCR a constatat că modalitatea de reglementare a dispozițiilor art.15 din Legea 78/2000 creează premisa normativă necesară pentru ca aplicarea sa să implice recurgerea la procedee arbitrare, ceea ce contravine prevederilor art.1 alin.(5) din Constituție.

„În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 în varianta comisivă, Curtea a constatat că legiuitorul, prin norma criticată, a pus pe același plan activități care constituie un început de executare (tentativa), din perspectiva infracțiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, cu fapta în formă consumată, din perspectiva infracțiunii de abuz în serviciu în varianta tip, prevăzută de art.297 din Codul penal. Cu alte cuvinte, infracțiunea consumată de abuz în serviciu, prevăzută de dispozițiile art.297 din Codul penal, se identifică cu forma tentată a infracțiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000”, se mai menționează în comunicatul CCR.

Potrivit instanței constituționale, infracțiunea de abuz în serviciu nu reprezintă „o infracțiune calificată prin scop”.

Textul de lege conține o condiție, aceea a obținerii de către funcționarul public, pentru sine ori pentru altul, a unui folos necuvenit, a cărei îndeplinire, dacă și celelalte elemente constitutive sunt îndeplinite, determină constatarea săvârșirii infracțiunii în forma consumată.

„Astfel, infracțiunea prevăzută în art.132 din Legea nr.78/2000 reprezintă o infracțiune de rezultat, nefiind calificată prin scop. Având în vedere cele expuse anterior, concluzia care se impune este aceea că, deși legiuitorul a reglementat pedepsirea formei tentate, tocmai prin modul în care a fost legiferată, este exclusă posibilitatea săvârșirii tentativei la infracțiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000. Curtea a constatat că acest fapt determină imposibilitatea persoanei în cauză de a-și adapta conduita la prescripția normativă, ceea ce contravine prevederilor constituționale ale art.1 alin.(5)”, se mai arată în comunicat.

Decizia este definitivă și general obligatorie și va fi comunicată celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței judecătorești care a sesizat CCR, respectiv Curții de Apel Alba Iulia – Secția penală.

Salvează

Salvează

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI