FOTO: Moții cer reabilitarea drumurilor naţionale din Apuseni. Memoriu pentru premierul Cioloș, inițiat de primarul orașului Cîmpeni: ”Ne-a ajuns din nou cuţitul la os şi nu mai putem răbda”
Primarul orașului Cîmpeni, Ioan Călin Andreș, a inițiat, de curând, un memoriu prin care cere actualei guvernări refacerea și reabilitarea celor trei drumuri naționale (DN 74, DN 74A şi DN 75) din Apuseni. Potrivit edilului, acesta mai trebuie semnat de câțiva dintre primarii localităților din Țara Moților, iar în zilele următoare va fi înaintat premierului României, Dacian Cioloș.
”Este vorba despre o inițiativă care privește Munții Apuseni și moții. Ne dorim dezvoltare și de ce nu să spunem că suntem europeni! Nu avem nicio variantă dacă nu avem drumuri, de aceea am inițiat un memoriu către actuala guvernare. Dacă nu avem sorți de izbândă în ceea ce privește reparația capitală a celor trei DN la care facem referire, noi, moții, ne rezervăm dreptul de a face și alte demersuri legale către Guvernul României pentru a rezolva această problemă de grad zero pentru noi! În zilele următoare sper ca acest memoriu să fie semnat și de ceilalți primari din Apuseni, iar săptămâna viitoare să ajungă pe masa d-lui Prim-Ministru Dacian Cioloș”, a spus primarul Ioan Călin Andreș.
Prezentăm mai jos, integral, memoriul pregătit pentru a fi trimis premierului Dacian Cioloș:
”CĂTRE, GUVERNUL ROMÂNIEI
În atenţia d-lui PRIM-MINISTRU DACIAN CIOLOȘ
Stimate domnule Prim-Minislru DACIAN CIOLOŞ, vă transmitem aceste rânduri din oraşul Cîmpeni, capitala de suflet a Ţării Moţilor. Ţara Moţilor a fost şi va rămâne pentru România una din zonele încărcate de istorie, dar şi o zonă caracterizată de frumuseţea cadrului natural şi de ospitalitatea locuitorilor, la care se adaugă cu mult succes obiceiurile şi tradiţiile păstrate nealterate de sute de ani.
Căile rutiere de comunicaţii au fost de-a lungul timpului unul din principalele elemente care au influenţat viaţa economico socială a zonei. Calitatea şi gradul de extindere a căilor rutiere de comunicaţii au determinat şi determină în mod hotărâtor dezvoltarea industriilor din zona Munţilor Apuseni, a turismului, diminuarea fenomenului de depopulare.
În prezent, singurele drumuri naţionale care asigură legătura Ţării Moţilor cu zonele limitrofe sunt următoarele:
– DN 74 asigură legătura cu localităţile Alba Iulia (jud. Alba) şi Brad (jud. Hunedoara);
– DN 74A asigură legătura între localităţile Cîmpeni şi Abrud;
DN 75 asigură legătura cu localităţile Turda(jud. Cluj) şi Ştei(jud. Bihor);
Localităţile din Munţii Apuseni pentru care cele trei drumuri naţionale mai sus menţionate sunt singurele căi auto de legătură cu zonele şi localităţile vecine Ţării Moţilor sunt:
– Oraşe : Zlatna, Abrud, Cîmpeni şi Baia de Arieş ;
– Comune : Bucium, Mogoş, Ciuruleasa, Roşia Montană, Ocoliş, Poşaga, Sălciua, Lupşa, Bistra, Sohodol, Vidra, Avram lancu, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Horea, Scărişoara, Gîrda de Sus şi Arieşeni.
Populaţia din localităţile mai sus menţionate, care utilizează pentru deplasarea cu mijloace auto drumurile naţionale DN 74, DN74A şi DN 75, era conform recensământului din anul 2011 de peste 50.000 locuitori.
Distanţele necesar a fi parcurse până la cele mai importante oraşe aflate în zonele limitrofe Tării Moţilor, dacă se ia ca reper oraşul Cîmpeni denumit pe drept cuvânt Capitala Tării Moţilor, sunt următoarele: Cluj- Napoca – 120 km.; Deva – 89 km.; Turda 88 km.; Brad – 52 km.; Ştei – 80 km.; Oradea – 161 km.;
Starea precară a celor trei drumuri naţionale mai sus menţionate este unul din principali factori care au determinat ca activitatea economică din Ţara Moţilor să fie caracterizată la această dată ca fiind una modestă.
Munţii Apuseni s-au remarcat din cele mai vechi timpuri ca fiind o zonă propice practicării mineritului. Exploatarea şi prelucrarea minereului au constituit surse extrem de importante de venit pentru locuitorii zonei. Activitatea în minerit s-a menţinut la parametrii buni şi după anul 1989, dar în prezent această activitate s-a redus extrem de mult, fapt ce a determinat o reducere masivă a locurilor de muncă din zonele exclusiv miniere (Zlatna, Roşia Montană ,Abrud, Baia de Arieş), cu implicaţii deosebit de grave asupra condiţiilor de viaţă a locuitorilor din cele patru zone menţionate, dar şi din localităţile învecinate cu acestea. Diminuarea activităţilor în minerit s-a datorat atât conjuncturii economice interne şi internaţionale, cât şi stării precare a drumurilor de acces spre zonele respective. Posibilii investitori în industria mineritului au fost şi sunt descumpăniţi de starea drumurilor de acces din Ţara Moţilor, fapt ce i-a determinat să renunţe la intenţiile de a investi pentru relansarea mineritului din zonă.
Pădurile cu care Munţii Apuseni au fost binecuvântaţi, au constituit pentru locuitorii acestor meleaguri casă în momentele de grea cumpănă, iar în clipele de pace o importantă sursă de venit. Exploatarea raţională a pădurilor şi valorificarea superioară a lemnului reprezintă singura modalitate de a menţine echilibrul în natură şi de asigurare a veniturilor necesare unei vieţi decente pentru locuitorii zonei. Pentru ca aceste lucruri să fie posibile era şi este necesar ca în zona Munţilor Apuseni să se investească importante sume de bani pentru înfiinţarea unor fabrici pentru prelucrarea superioară a lemnului. Realizarea acestor obiective impun existenţa unor căi rutiere de acces de foarte bună calitate, situaţie care în prezent nu se regăseşte în Ţara Moţilor, iar acest fapt a determinat ca numărul investitorilor şi sumele investite în dezvoltarea unor fabrici pentru prelucrarea superioară a lemnului să fie la un nivel foarte modest.
În această perioadă, deloc uşoară pentru locuitorii din Ţara Moţilor, dezvoltarea turismului reprezintă principala oportunitate pentru prosperitatea zonei. Frumuseţile naturii, savoarea produselelor tradiţionale, condiţiile asigurate în spaţiile cazare, dotările şi facilităţile existente în bazele destinate practicării sporturilor de iarnă, împletite în mod fericit cu ospitalitatea locuitorilor reprezintă argumentele care garantează vacanţe de neuitat pentru turiştii care vizitează Munţii Apuseni. Reţeaua turistică din Ţara Moţilor, care la această dată depăşeşte 250 de locaţii, include hoteluri, pensiuni şi case de vacanţă, toate pregătite cu pricepere şi bun gust, trăsături ce caracterizează locuitorii acestor meleaguri. Toate argumentele favorabile dezvoltării turismului în zona Munţilor Apuseni şi cu precădere în Ţara Moţilor sunt eclipsate de lipsa unor drumuri auto decente pentru accesul turiştilor.
Un alt aspect al vieţii sociale din Ţara Moţilor, a cărui evoluţie negativă a devenit îngrijorătoare în ultima perioadă de timp şi care a fost determinată în mod evident şi de starea căilor rutiere de acces, este depopularea zonei. Lipsa unor măsuri urgente şi concrete va determina acutizarea fenomenului de depopulare a zonei Ţării Moţilor, cu efecte negative severe inclusiv pentru zonele învecinate. Conform datelor statistice existente la această dată, în judeţul Alba există comune cu o populaţie mult mai mare decât cea din oraşele de munte ale judeţului, fapt anormal şi îngrijorător. Munţii Apuseni nu pot fi lăsaţi să se depopuleze , Avram Iancu şi Horea s-ar răsuci în mormânt dacă acest fenomen nu este oprit. Noi, moţii, oameni blânzi şi blajini, am ştiut să răbdăm poate mai mult decât alţii, dar tot noi suntem cei care am pornit marile revoluţii ale acestui neam, iar acum ne-a ajuns din nou cuţitul la os şi nu mai putem răbda. Drumurile din Ţara Moţilor nu au mai fost reparate şi modernizate din vremea comunismului, iar stropul de răbdare a moţilor este pe sfârşite. De-a lungul istoriei moţii nu au uitat de datoria lor faţă de ţara în care s-au născut, dar actuala clasă politică A UITAT DE MOŢI !
Efectele pozitive care au urmat executării reţelelor de apă şi canalizare în cea mai mare parte a localităţilor din Ţara Moţilor, a închiderii rampelor neautorizate pentru deşeuri menajere şi organizarea unui serviciu competitiv de salubrizare, au fost mult diminuate de lipsa unor căi rutiere de acces auto decente.
Stimate domnule Prim-Ministru DACIAN CIOLOŞ, cu speranţa că toate aspectele mai sus prezentate vor fi corect analizate şi interpretate, vă rugăm ca prin prisma funcţiei pe care o deţineţi să dispuneţi demararea unor proiecte serioase de lucrări pentru refacerea şi reabilitarea drumurilor naţionale DN 74, DN 74A şi DN 75. Locuitorii Tării Moţilor, urmaşii moţilor care s-au jertfit pentru aceste meleaguri sub comanda lu Horea şi Avram Iancu, merită cu prisosinţă să beneficieze de drumuri bune care să contribuie în mod decisiv la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
Cu stimă, iniţiatorul acestui demers
Primarul oraşului Cîmpeni, Ioan Călin Andreș”.
[nggallery id=2369]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi”
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi” Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba, revine în atenția publicului cu un nou avertisment, de această dată cu privire la reforma sistemului monetar actual […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii