Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel durează doar două zile în 2016. Tradiții pentru spor și sănătate

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel nu are o durată fixă, deoarece începutul lui este în funcţie de data variabilă a Paştelui. El incepe în lunea după Duminica Tuturor Sfinţilor, prima duminică dupa Rusalii – Pogorarea Sfantului Duh.

Anul acesta postul începe pe 27 iunie şi se termină o zi mai târziu, pe 28 iunie, zile în care nu se organizează nunți.

Sfânta Scriptură ne spune că Însuşi Iisus a ţinut post, învăţându-şi ucenicii că rugăciunea are un rol-cheie. Să ții Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel înseamnă să-i cinstești cum se cuvine şi să readuci în atenția lumii obiceiul lor de a ţine post înaintea momentelor importante din anul bisericesc.

Cum se ține Postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Din bătrâni, se mai păstrează încă o regulă foarte simplă pentru a afla perioada acestui post, variabil ca durată, cunoscut sub diverse denumiri în popor, precum Postul Sâmpetrului ori al Cinzecimii. Se numără, pentru fiecare an, zilele de la Înviere până pe 2 mai inclusiv. Tot atâtea vor fi zilele de post în cinstea Sfinţilor Petru şi Pavel. Spre deosebire de alte posturi de peste an, acesta nu este aspru. În Postul Sâmpetrului, sâmbăta și duminica este dezlegare la pește, la fel ca și pe 24 iunie, moment care marcheaza sarbatorirea Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. Lunea, miercurea şi vinerea, se mănâncă legume fără untdelemn, marţea şi joia avem voie să adăugăm ulei şi puţin vin, iar sâmbăta şi duminica ne putem înfrupta din carnea de peşte. Încă de prin secolul al IV-lea se ţine acest Post de vară, obişnuit la începuturi numai în cercurile monahale şi răspândit apoi printre toţi credincioşii. Sfânta Scriptură spune că Însuşi Iisus a ţinut post, învăţându-şi ucenicii că rugăciunea are un rol-cheie. De ce postim pentru Sfinţii Apostoli? Ca să-i cinstim cum se cuvine şi pentru a ne reaminti obiceiul lor de a ţine post înaintea momentelor importante. Totodată, prin acest post se cinstesc darurile Sfântului Duh, pogorâte peste Sfinţii Apostoli, care se revarsă peste Biserică de Rusalii. Oamenii mai ţin acest post pentru a fi sănătoşi şi apăraţi de cele rele, de foamete şi grindină, dar şi pentru binele animalelor din ogradă.

Tradiţii pentru spor şi sănătate

În tradiţia românească, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli este cunoscută sub numele de Sânpetru de vară; aceasta marchează miezul verii agrare şi începutul secerişului.

Sânpetru este un personaj îndrăgit în povestirile şi în snoavele populare. În vremuri îndepărtate, când oamenii erau mai religioşi, Sânpetru de vară mergea pe pământ fie singur, fie însoţit de Dumnezeu, era îmbrăcat în straie ţărăneşti, fiind preocupat ca orice gospodar de creşterea vitelor şi, mai ales de pescuit. Sânpetru este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii. De aceea, Dumnezeu i-a încredinţat porţile şi cheile Raiului, spune tradiţia. Acolo fiind stăpân peste cămările cereşti, Sfântul Petre hrăneşte animalele sălbatice, mai ales lupii, dar fierbe şi grindina , care se topeşte în bucăţele mici şi nu mai este atât de periculoasă.

– Din această zi, cucul şi privighetorile nu mai cântă.

– În tradiţia populară, până în acestă zi nu se scutură merii; se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.

– Tot acum, Sânpetru pocneşte din bici, iar scânteile care apar cu acest prilej se transformă în licurici, care-i călăuzesc pe călătorii rătăciţi pe drumuri de munte sau în pădure.

– Pentru sporul casei şi pentru sănătate, se respectă tradiţia Moşilor de Sânpetru şi se sfinţesc la biserică pachete cu colaci, lumânări, mere dulci şi mere acrişoare; apoi, aceste ofrande se împart oamenilor săraci.

– Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc .

– Dacă tună şi fulgeră în ziua Sfinţilor Apostoli, nucile şi alunele vor fi viermănoase.

– Acum, potrivit tradiţiei populare, se respectă sărbătoarea lupilor: nu se pun capcane şi lupii nu se alungă cu focuri de armă, pentru ca aceste animale sălbatice să fie îmblânzite şi să nu fure vitele din gospodării.

– Se spune ca cine se scoala de dimineata, in fiecare zi de post, ca sa vada rasaritul Constelatiei Closca, va avea tot anul parte de bine si i se vor implini toate dorintele.

– Tot traditia spune ca, pe durata postului, femeile nu au voie sa lucreze in casa pentru ca e vremea cand trec ielele si stramba trupul femeii pe care o gaseste lucrand.

– Tot acum, in zilele de post ale Sampetrului, exista obiceiul ca, la tara, mamele sa lege la gatul fetelor usturoi sau pelin ori sa le puna aceste plante pe talpi, ca atunci cand trec frumoasele, adica ielele, sa nu zapaceasca mintile copilelor.

Zile de post si posturi – Calendar Ortodox 2016

• Miercurile si vinerile de peste an, afara de cele cu dezlegare, insemnate cu harti
• Ajunul Bobotezei ( 5 ianuarie )
• Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul ( 29 august )
• Inaltarea Sfintei Cruci ( 14 septembrie )
• Postul Sfintelor Pasti ( 14 martie – 30 aprilie )
• Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 27 iunie – 28 iunie )
• Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 14 august )
• Postul Nasterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )

Nu se fac nunti

• In toate zilele de post de peste an
• In zilele Praznicelor imparatesti si in ajunul acestora
• In saptamana lasatului sec de carne ( 06 martie – 12 martie )
• In Postul Sfintelor Pasti ( 13 martie – 01 mai )
• In Saptamana Luminata ( 02 mai – 08 mai )
• In Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel ( 27 iunie – 28 iunie )
• In Postul Adormirii Maicii Domnului ( 1 august – 15 august )
• In postul Nasterii Domnului ( 14 noiembrie – 24 decembrie )
• In perioada de la Craciun pana la Boboteaza ( 25 decembrie – 6 ianuarie )

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI