A VIII-a Conferinţă Națională EuRoQuod se va desfășura în 15-16 octombrie, la Alba Iulia

În perioada 15-16 octombrie 2015, la Alba Iulia se va desfăşura a VIII-a Conferinţă naţională EuRoQuod organizată de Curtea de Apel Alba Iulia împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii.

Reţeaua naţională de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene (EuRoQuod) este un proiect care a luat fiinţă la 20 septembrie 2012. Membrii EuRoQuod sunt judecători desemnaţi pe bază de voluntariat, care manifestă un interes deosebit pentru dreptul UE, sunt dornici să-şi îmbogăţească permanent cunoştinţele în domeniu şi să transmită colegilor din experienţa acumulată, fără a fi degrevaţi de o parte din celelalte atribuţii şi fără a beneficia de vreun avantaj salarial.

La conferinţa organizată la Alba Iulia participă judecători membrii ai reţelei EuRoQuod din întreaga ţară dar şi judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia şi instanţele din circumscripţia teritorială ce cuprinde judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara iar invitat de onoare este d-na profesor dr. Camelia Toader, judecător, preşedinte de cameră la Curtea de Justiţiei a Uniunii Europene, desemnată din partea României.

D-l Horaţiu Răzvan Radu, subsecretar de stat, Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi d-l Asztalos Csaba, preşedinte al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi formator I.N.M. vor susţine teme de interes în cadrul lucrărilor conferinţei.

Conferinţa va fi moderată de d-na dr.Gabriela Florescu, judecător la Curtea de Apel Bucureşti şi formator I.N.M., catedra de dreptul Uniunii Europene.

Despre EuRoQuod:

Proiectul EuRoQuod includea, într-o primă etapă, din motive logistice, numai câte un judecător de la fiecare Curte de Apel şi de la fiecare secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cu toate acestea, la apelul INM au răspuns mai mulţi judecători, de la toate nivelele de jurisdicţie, ceea ce corespunde de altfel obiectivului final urmărit, şi anume dezvoltarea unei reţele formate din câte un judecător-coordonator din fiecare instanţă din ţară, de la toate gradele de jurisdicţie, sau chiar din fiecare secţie, acolo unde necesităţile o impun.

Atribuţiile judecătorilor-coordonatori sunt, în principiu, următoarele:
–    de a oferi asistenţă colegilor din instanţă sau din raza teritorială a curţii de apel, la cerere, în scopul de a discerne cauzele în care este aplicabil dreptul UE de cele pur interne;
–    de a asista colegii cu referinţe bibliografice pe probleme specifice de drept UE;
–    de a îndruma colegii cu privire la regulile de redactare a unei cereri preliminare, care să conţină elementele indicate de către CJUE;
–    de a menţine legătura cu judecătorii-coordonatori din reţeaua naţională dar şi din reţele similare ale altor state membre ale Uniunii Europene;
–    de a menţine legătura cu coordonatorul central al Reţelei, formator cu normă întreagă în cadrul INM, specializat în dreptul Uniunii Europene, al cărui rol va fi acela de a asista judecătorii-coordonatori în toate aceste activităţi;
–    de a se menţine la curent cu jurisprudenţa CJUE, literatura relevantă, de a participa la sesiuni de formare, conferinţe şi alte asemenea evenimente;
–    de a evalua necesităţile concrete de formare ale colegilor şi a colabora cu INM în scopul alcătuirii unui plan de formare realist şi eficient în materiile relevante.

Prin urmare, principalul rol al reţelei EuRoQuod este de a contribui la formarea şi perfecţionarea judecătorilor din România în materia dreptului Uniunii Europene astfel încât să faciliteze interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene atunci când este cazul în dosarele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.

După intrarea în Uniunea Europeana, legislaţia românească trebuie să fie conformă cu legislaţia europeană consfinţită în tratate. Conform Constituţiei şi Tratatului de aderare la U.E. instanţa română este cea care va trebui să decidă dacă prevederile din legea română sunt conforme cu Tratatul şi celelalte reglementări U.E.. Pentru aceasta, atunci când este sesizată cu un caz în care este pusă în discuţie conformitatea legii române cu dreptul U.E., instanţa va trebui să pronunţe o soluţie în care se va sprijini pe interpretarea unei norme de drept U.E. Instanţa poate interpreta norma U.E. singură, pe baza propriei cercetări sau poate să considere că are nevoie de ajutorul de interpretare al Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În această situaţie, va suspenda judecata cauzei şi va adresa C.J.U.E. o întrebare preliminară, în care va solicita interpretarea normei respective, în contextul prevederilor naţionale analizate. Interpretarea dată de Curte normei în hotărârea preliminară pe care o va pronunţa va fi obligatorie pentru toate instanţele din U.E. dar soluţia pe fond în cazul de la care a pornit trimiterea va fi pronunţată de instanţa naţională.

Mai multe cazuri de interes pentru cetăţenii români au fost soluţionate în acest mod în ultimii ani, cele mai cunoscute, care au determinat şi modificarea legislaţiei naţionale declarată în instanţă  neconformă cu dreptul UE fiind cele privind taxa de primă înmatriculare, taxa de poluare, clauzele abuzive în contractele bancare, fiscalitate etc.
Până în prezent, conform datelor actualizate pe site-ul www.euroquod.ro au fost formulate 104 trimiteri preliminare de instanţele din România.

Curtea de Apel Alba Iulia şi instanţele din circumscripţia teritorială, din rândul cărora se remarcă Tribunalul Sibiu, au fost active în această problematică, fiind transmise către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene 19 sesizări preliminare.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg, asigură respectarea dreptului în interpretarea şi aplicarea tratatelor adoptate sub egida Uniunii Europene. (Z.U.)

Biroul de presă al Curții de Apel Alba Iulia

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI