ANAF a început verificarea persoanelor fizice cu VENITURI MARI.Maneliștii, cămătarii și persoanele publice care nu-și declară averile, în vizorul Fiscului
ANAF a început verificarea persoanelor fizice cu venituri mari și care prezintă „risc fiscal ridicat”, potrivit unui comunicat al instituției. Agenția Națională de Administrare Fiscală va urmări categorii precum maneliștii, cămătarii și personalități ale vieții publice, anunță președintele instituției, Gelu Stefan Diaconu. Decizia a fost luată de conducerea ANAF ca urmare a analizelor de risc fiscal efectuate de Direcția Verificări Fiscale asupra persoanelor fizice.
ANAF va aduna date de la banci, cadastru, notari și de la instituțiile unde sunt înmatriculate mașinile, ambarcațiunile și avioanele private.
ANAF a gasit 7.879 de cetateni in cazul carora va incepe verificarea amanuntita, in prima faza urmand sa fie verificati 5.399. Ei sunt impartiti in cateva mari categorii de risc: interlopi, vedete din show-biz, patroni bogati de firme sarace.
Printre cei care vor fi verificati de Fisc se numara romanii cu avere afișată semnificativă (imobile, autoturisme de lux, alte bunuri de mare valoare, creanțe din creditări acordate companiilor și/sau persoanelor fizice, depuneri semnificative în conturi bancare din România sau din străinătate, cheltuieli personale ridicate) nejustificată de veniturile declarate. Actiunea Fiscului vizeaza verificarea veniturilor și a declarării acestora începând cu anul 2011, întrucât doar pentru acestea se poate aplica atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât și procedura de verificare, conform normelor stabilite de legiuitor.
Pentru a determina veniturile reale ale acestor persoane banuite ca nu platesc impozitele datorate starului, Fiscul va lua informatii de la bănci, Agentia Nationala de Cadastru (care poate spune ce case si terenuri detine o persoana), notari (care pot da informatii despre tranzactiile imobiliare), direcţiile de impozite şi taxe locale, Direcţia înmatriculări vehicule, Registrul naval, Registrul aeronautic, dar si de la persoanele fizice şi juridice ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată.
Ce inseamna in opinia Fiscului „risc fiscal ridicat”? E vorba despre riscul de nedeclarare a unor venituri semnificative și sustragere de la plata impozitelor aferente. Iata ce informatii ia in calcul Fiscul cand determina gradul de risc la persoanele fizice cu averi mari: veniturile declarate și alocările de fonduri (creșteri patrimoniale, achiziții, creanțe, cheltuieli etc.).
Operatiunea declansata de Direcția Verificări Fiscale din ANAF se numeste „Programul de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal” (PFRF)”.
Cum face Fiscul selectia cetatenilor cu grad ridicat de risc de neplata a taxelor:
Dintre cele 14,3 milioane de persoane care au venituri impozabile in Romania, 295.000 de persoane fizice au intrat in esantionul semnificativ supus analizei de risc. Pentru persoanele din acest esantion, ANAF a analizat veniturile declarate, achizitiile de locuinte, terenuri, masini, ambarcatiuni si aeronave, depozite in banci si imprumuturi catre firme. In urma analizei, ANAF a gasit 132.246 de persoane fizice cu diferenta de peste 10% intre veniturile estimate si veniturile declarate.
A urmat un nou filtru: determinarea cazurilor semnificative: risc anual de nedeclarare a veniturilor mai mare de un milion de lei, achizitii de proprietati imobiliare de minimum 700.000 de lei, achizitii de autoturisme in valoare insumata de minimum 350.000 lei. In urma aplicarii acestui filtru, ANAF a identificat 5.884 de persoane fizice cu grad ridicat de risc fiscal.
A urmat un nou filtru: determinarea posibilitatii de acoperire a riscului intre rude:
– identificarea rudelor pana la gradul II pentru cele 5.884 de persoane cu grad ridicat de risc
– verificarea veniturilor declarate semnificative ale sotilor care ar putea compensa sau diminua riscurile calculate pentru cei 5.884
– verificarea apartenentei la grupul de risc a persoanelor de 132.246 persoane (vezi mai sus) aflate in diferite grade de rudenie cu esantionul de 5.884
Ca urmare a acestui filtru, din esantionul de 5.884 persoane s-au eliminat 1.161 de persoane pentru care riscul de nedeclarare de peste 1 milion de lei era acoperit de veniturile sotilor. Asadar, au ramas 4.723 de contribuabili cu grad ridicat de risc fiscal. Acestra li s-au adaugat inca 3.156 de persoane (rude, afini) identificati cu risc fiscal in esantionul mai mare, de 132.246 de persoane cu diferenta de peste 10% intre veniturile estimate si veniturile declarate.
Rezultat final: 7.879 de cetateni au fost propusi pentru verificare amanuntita. Ei au fost grupati in 4 grupe de risc:
– Patron bogat de firma saraca: a) cei care detin patrimoniu semnificativ – case, masini, imprumuturi catre firme, patrimoniu ce nu corespunde cu veniturile declarate; b) detin firme cu cifre de afaceri viabile, dar cu rezultate proaste (tot timpul pe pierdere sau cu un profit mult prea mic fata de cifra de afaceri)
– Persoane cu patrimoniu semnificativ, dar fara activitati economice cunoscute (Fiscul considera ca aceste persoane obtin veniturile fie din activitati legale dar nedeclarate, fie din activitati ilegale precum camatarie, trafic de persoane)
– Persoane cu venituri volatile: e vorba despre persoane din lumea spectacolului, unde nu exista un contract permanent, iar veniturile provin exclusiv din participarea la evenimente si exploatarea comerciala a dreptului de imagine
– Persoane care nu intra in cele trei profiluri, dar prezinta riscuri semnificative
Ca urmare a acestor filtre, 5.399 de contribuabili sunt vizati pentru prima serie de verificari.
ANAF a infiintat 8 servicii distincte de verificari fiscale, impartite in toate zonele tarii: Bucuresti, Timisoara, Cluj, Brasov, Iasi, Galati, Ploiesti si Craiova, unde vor lucra 100 de angajati.
Angajatii ANAF au inceput sa lucreze la primele 313 cazuri.
Comunicatul ANAF, cu detalii despre metodologia controalelor:
Metodologia de verificare a situației fiscale personale
Potrivit prevederilor Capitolului III Dispoziţii speciale privind verificarea persoanelor fizice supuse impozitului pe venit din cadrul Titlului VII Inspecţia fiscală al Codului de procedură fiscală (art. 1091 – 1094 din O.G. nr. 92/2003, cu modificările şi completările ulterioare) precum şi ale H.G. nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, cu modificările şi completările ulterioare, verificarea situaţiei fiscale personale a persoanelor fizice presupune parcurgerea unei serii de etape, respectiv:
– analiza de risc fiscal;
– selectarea persoanelor care vor fi supuse verificărilor fiscale prealabile documentare;
– verificarea prealabilă documentară efectuată asupra persoanelor selectate – se desfăşoară la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor şi documentelor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală;
– verificarea fiscală a persoanelor pentru care verificarea fiscală prealabilă documentară a constatat existenţa diferenţei semnificative, în sensul legii, între veniturile estimate pe baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate administraţiei fiscale – se desfăşoară împreună cu contribuabilului şi cu colaborarea acestuia.
1. Analiza de risc constă în următoarele activităţi:
a) definirea caracteristicilor grupului persoanelor fizice cu potenţial risc de nedeclarare;
b) stabilirea surselor de date specifice acestui grup;
c) culegerea şi formalizarea informaţiilor;
d) elaborarea indicatorilor de risc specifici grupului;
e) stabilirea riscului minim acceptat de administraţia fiscală;
f) procesarea şi elaborarea listei persoanelor care depăşesc riscul minim;
g) propuneri pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare
Riscurile de nedeclarare se ierarhizează în ordinea descrescătoare a acestora, cu respectarea condiţiei riscului minim acceptat de administraţia fiscală, stabilit potrivit prevederilor art. 1091 alin. (4) din Ordonanţa nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ca fiind o diferenţă mai mare de 10%, dar nu mai puţin de 50.000 lei între veniturile estimate calculate în baza situaţiei fiscale personale şi veniturile declarate de contribuabili sau de plătitorii de venit.
Finalitatea analizei constă în procesarea şi elaborarea listei persoanelor fizice care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală (i.e. diferenţe semnificative între veniturile estimate de analiză şi veniturile declarate) şi elaborarea propunerilor pentru efectuarea verificării fiscale prealabile documentare.
Conform prevederilor art. 17 din Hotărârea Guvernului nr. 248/2011 privind aprobarea Procedurii de aplicare a metodelor indirecte pentru stabilirea bazei impozabile ajustate, selectarea persoanelor fizice ce urmează a fi supuse verificării fiscale prealabile documentare se face din lista persoanelor care depăşesc riscul minim acceptat de administraţia fiscală, în funcţie de nivelul riscului şi de capacitatea de efectuare a verificărilor fiscale prealabile documentare.
2. Verificarea fiscală prealabilă documentară reprezintă ansamblul activităţilor desfăşurate de organele fiscale având ca obiect examinarea totalităţii drepturilor şi a obligaţiilor de natură patrimonială, a fluxurilor de trezorerie şi a oricăror altor elemente relevante pentru stabilirea situaţiei fiscale reale a persoanei fizice verificate, desfăşurate la sediul organului fiscal, fără notificarea contribuabilului, pe baza informaţiilor deţinute sau obţinute de administraţia fiscală.
În acest sens se realizează următoarele activităţi:
a) solicitarea, in condiţiile legii, de informaţii de la autorităţi si instituţii publice;b) analiza informaţiilor şi documentelor primite referitoare la situaţia fiscală a persoanei fizice verificate;c) confruntarea informaţiilor obţinute cu cele din declaraţiile fiscale depuse, conform legii, de persoana verificată sau, după caz, de plătitorii de venit ori terţe persoane.
Astfel, se solicită informaţii referitoare la persoanele fizice supuse verificării fiscale de la instituţii cum sunt băncile, A.N.C.P.I., notarii publici, direcţiile de impozite şi taxe locale, Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Registrul naval, Registrul aeronautic precum şi de la persoanele fizice şi juridice ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată. De exemplu :
– de la instituţiile bancare se vor obţine toate extrasele de cont bancar referitoare la perioada verificata,
– de la Autoritatea Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară se vor obţine toate proprietăţile imobiliare pe care aceştia le deţin pe întreg teritoriul ţării,
– de la notari publici se vor obţine contractele încheiate de persoana verificată şi autentificate în perioada supusă controlului, având drept obiect bunuri, valori sau tranzacţii,
– de la direcţiile de impozite şi taxe locale se vor obţine informaţiile privind bunuri mobile şi imobile deţinute, precum şi cheltuielile realizate de persoanele verificate cu impozitele locale plătite,
– de la Direcţia înmatriculări vehicule din cadrul Ministerului Afacerilor Interne se vor obţine datele privind autoturismele înmatriculate de persoanele verificate in perioada supusă controlului,
– de la registrul aeronautic si registrul naval se vor obţine toate înmatriculările de nave si aeronave.
– de la persoanele ce au avut raporturi economice sau juridice cu persoana verificată (în principal, societăți comerciale) se vor obţine informaţii privind natura acestor raporturi, contractele încheiate, obiectul acestora, tranzacţiile desfăşurate, valorile aferente tranzacţiilor etc..
Prin verificarea fiscală prealabilă documentară (VFPD) se estimează astfel nivelul veniturilor realizate de persoana fizică verificată, care se compară cu veniturile din declaraţiile fiscale şi se stabileşte dacă verificarea fiscală continuă sau încetează.
Dacă între venitul estimat în VFPD și venitul declarat este o diferență semnificativă în sensul art. 1091 alin. (4) din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală (respectiv o diferență de 10%, dar nu mai puțin de 50.000 de lei), verificarea continuă și se emite persoanei în cauză avizul de verificare.
Rezultatele verificării fiscale prealabile documentare se consemnează într-un raport de verificare fiscală prealabilă documentară care conţine toate constatările reţinute de organul fiscal pe perioada desfăşurării verificării precum şi propunerea de a continua verificarea sau de a înceta procedură de verificare.
3. Verificarea fiscală.
În cazul în care rezultatul verificării fiscale prealabile documentare reprezintă o diferenţă semnificativă între veniturile realizate de persoana fizică, calculate în baza situaţiei fiscale personale, şi veniturile declarate de aceasta sau de plătitorii de venit, conform art. 1091 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, organul fiscal comunică avizul de verificare persoanei fizice care a făcut obiectul verificării fiscale prealabile documentare.
În cadrul verificării fiscale se continuă procedura demarată în etapa anterioară, verificarea realizându-se cu colaborarea persoanei fizice verificate, şi se urmăreşte stabilirea bazei impozabile pentru impozitul pe venit, procedura finalizându-se cu emiterea deciziei de impunere sau, după caz, de încetare a verificării.
Avizul de verificare este însoţit de un extras din raportul de verificare fiscală precum şi de Carta drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice supuse verificării fiscale aprobată prin OMFP 544/2012.
Odată cu comunicarea avizului se solicită persoanei verificate, în temeiul art. 1091 alin. (51) din Codul de procedură fiscală depunerea declaraţiei de patrimoniu şi venituri aprobată prin OMFP nr. 1504/2013.
Urmare primirii acestui aviz, persoana verificată are la dispoziţie 60 de zile pentru a prezenta organelor de verificare documente justificative sau alte clarificări relevante pentru situaţia sa fiscală. Perioada poate fi prelungită cu 30 de zile, o singură dată, la solicitarea scrisă şi temeinic justificată a persoanei fizice, cu acordul organului fiscal. Prin clarificări relevante se înţelege prezentarea de explicaţii în legătură cu conţinutul unor documente justificative sau în legătură cu unele situaţii de fapt.
În acelaşi termen persoana fizică verificată trebuie să depună şi declaraţia de patrimoniu şi venituri. Nerespectarea obligaţiei de depunere a declaraţiei constituie potrivit Codului de procedură fiscală contravenţie şi se sancţionează cu amenda de la 10.000 la 50.000 lei.
Persoana fizică supusă verificării situaţiei fiscale personale poate solicita o singură dată, în scris, amânarea datei începerii verificării, pentru motive justificate. În solicitare persoana fizică prezintă motivele pentru care solicită amânarea şi, după caz, documentele justificative în susţinerea acestora. Cererea de amânare se soluţionează în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării acesteia. În situaţia în care organul fiscal a aprobat amânarea datei de începere a verificării fiscale, comunică persoanei fizice data la care a fost reprogramată acţiunea de verificare fiscală.
Locul desfăşurării verificării fiscale este sediul organului fiscal (sediul DVF sau al serviciilor regionale de verificări fiscale). La cererea persoanei fizice verificate, verificarea fiscală se poate desfăşura şi la:
a) domiciliul său, dacă persoana verificată este în imposibilitate fizică de a se deplasa;
b) domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate sau juridică, dacă domiciliul acestei persoane reprezintă şi sediul său profesional.
Solicitarea scrisă a persoanei fizice pentru desfăşurarea verificării la domiciliul său sau la domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă se depune la organul fiscal înainte de data începerii verificării fiscale înscrisă în avizul de verificare. Cererea se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare.
Pentru efectuarea verificării la domiciliul persoanei fizice sau la domiciliul/sediul persoanei care îi acordă asistenţă de specialitate ori juridică trebuie ca spaţiul pus la dispoziţia organului fiscal să fie adecvat pentru efectuarea verificărilor.
Prin spaţiu adecvat desfăşurării verificărilor se înţelege asigurarea unui spaţiu, în limita posibilităţii persoanei fizice, care să permită desfăşurarea activităţilor legate de controlul documentelor şi elaborarea actului de control.
Durata efectuării verificării fiscale este de maximum 6 luni, respectiv 12 luni în cazul în care sunt necesare informații din străinătate.
Acţiunea de verificare poate fi suspendată când este îndeplinită una dintre următoarele condiţii şi numai dacă neîndeplinirea acesteia împiedică finalizarea verificării fiscale:
a) pentru efectuarea unei expertize conform Codului de procedură fiscală;
b) pentru efectuarea de cercetări în vederea identificării persoanei fizice sau a stabilirii realităţii unor tranzacţii;
c) la solicitarea scrisă a persoanei fizice ca urmare a apariţiei unei situaţii obiective, confirmată de organul fiscal desemnat pentru efectuarea verificării, care conduce la imposibilitatea continuării verificării. Pe parcursul unei verificări, persoana fizică poate solicita suspendarea acesteia doar o singură dată;
d) pentru solicitarea unor informaţii suplimentare de la terţe persoane sau de la autorităţile fiscale similare din alte state membre ale Uniunii Europene ori din state cu care România are încheiate convenţii internaţionale pentru schimburi de informaţii în scopuri fiscale;
e) la propunerea structurii care coordonează activitatea de verificare fiscală a persoanelor fizice, pentru valorificarea unor informaţii rezultate din alte verificări, primite de la alte autorităţi sau instituţii publice ori de la terţi.
Data de la care se suspendă acţiunea de verificare este comunicată persoanei fizice prin decizie de suspendare. Decizia de suspendare este act administrativ fiscal şi poate fi contestată în condiţiile Codului de procedură fiscală.
După încetarea condiţiilor care au generat suspendarea, verificarea fiscală va fi reluată, data acesteia fiind comunicată în scris persoanei fizice.
În cadrul verificării fiscale inspectorii fiscali solicită, în condiţiile legii, informaţii, clarificări, explicaţii, documente şi alte asemenea mijloace de probă de la persoana fizică verificată şi/sau de la persoane cu care aceasta a avut ori are raporturi economice sau juridice, discută constatările cu persoana fizică verificată şi/sau cu împuterniciţii acesteia şi ajustează, dacă este cazul, baza impozabilă, prin utilizarea metodelor indirecte de control (Metoda sursei şi cheltuirii fondului, Metoda fluxului de trezorerie sau Metoda patrimoniului).
Metoda sursei şi cheltuirii fondului (MSCF) constă în compararea utilizărilor de fonduri cu sursele fondurilor şi veniturile declarate în perioada supusă verificării.
Alegerea MSCF ca metodă de stabilire a bazei impozabile ajustate poate fi determinată de anumite indicii: achiziţii de imobile, alte active, creşterea soldului conturilor bancare, cheltuieli personale semnificative. Prin compararea utilizărilor de fonduri cu sursele acestora se determină eventualele venituri a căror sursă nu a fost identificată.
Metoda patrimoniului constă în determinarea venitului impozabil pe baza creşterii valorii patrimoniului net al persoanei fizice pe parcursul unui an fiscal. Creşterea sau descreşterea valorii patrimoniului net se compară cu veniturile declarate în scopul determinării veniturilor neraportate sau al celor a căror sursă nu a fost identificată.
Metoda fluxurilor de trezorerie constă în analiza depunerilor în conturile bancare şi financiare şi a fluxurilor de numerar pentru a stabili mişcările de disponibilităţi băneşti şi asocierea acestora cu sursele de venit și determinarea eventualelor venituri a căror sursă nu a fost identificată.
Rezultatul verificării se consemnează într-un raport scris, în care se vor prezenta constatările din punct de vedere faptic şi legal.
Raportul va sta la baza emiterii deciziei de impunere sau, după caz, a unei decizii de încetare a procedurii de verificare, în cazul în care nu se ajustează baza impozabilă.
La raportul privind rezultatele verificării se anexează documentele care au stat la baza constatărilor, documentele întâlnirilor şi orice alte acte care au legătură cu constatările efectuate în cauză. Documentele prezentate de persoana fizică verificată se predau organului fiscal, sub semnătură.
Dacă până la expirarea termenului de 60 de zile contribuabilul supus verificării nu prezintă documentele şi clarificările necesare, se întocmește un raport de verificare şi se emite decizia de impunere pe baza constatărilor din etapa de verificare fiscală prealabilă documentară.
În cadrul verificării situaţiei fiscale personale se folosesc o serie de formulare al căror model şi conţinut a fost aprobat prin OPANAF nr. 393/2013.
Orice venituri constatate de organele fiscale, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu cota de 16%, conform art. 791 din Codul fiscal. Prin decizia de impunere se calculează și obligațiile fiscale accesorii (penalități, dobânzi).
Reiterăm faptul că atât regula de impozitare a veniturilor a căror sursă nu a fost identificată, cât și procedura de verificare descrisă mai sus se aplică pentru veniturile obținute începând cu anul 2011, conform normelor emise de legiuitor.
În cazul constatării de indicii care ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni se sesizează organele de urmărire penală competente.
sursa:hotnews
(C.M.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 În dupa-amiaza de 23 noiembrie, în iarna anului 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un aparat de zbor pilotat de un erou trecut apoi în uitare şi […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 4 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 22 de minute
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii