Cireşele – fructele verii ce merită să se afle… “în vârful tortului”!

Cireşele – proprietăţi • Preparate din cireşe • Tratamente interne cu cireşe • Reţete cu cireşe • Boli care pot fi tratate cu cireşe

Mulţi nu înţeleg foarte bine ce înseamnă expresia destul de la modă cu “cireaşa din vârful tortului”. Însă este clar: cireaşa este făcută anume să se afle pe tort, delicioasele fructe roşii fiind un medicament cu acte în regulă, care combate cu un incredibil succes câteva zeci de boli. În acelaşi timp, cireşele se numără printre fructele cu cel mai scăzut conţinut de calorii, dar sunt şi surse preţioase de substanţe nutritive, vitamine şi minerale de care organismul are nevoie pentru a funcţiona în parametrii normali.

Citeşte şi: Dovlecelul prorietăţi • Remedii cu dovlecei • Boli prevenite cu ajutorul dovleceilor: scleroza multiplă, supragreutatea, miopie, cataractă, boli oculare, cancerul • Tratamente interne: astm, reumatism, poliartrită reumatoidă, ischemia cardiacă, constipaţia, hipertrofia prostate

De asemenea, cireşele pot înlocui cu succes ciocolata, bomboanele şi dulciurile rafinate, fiind alegeri inspirate la orice oră din zi, fie că e dimineaţă, prânz ori seară. Bogate în substanţe active Pigmentul antocianic din cireşe, care dă culoarea roşie fructului, este recunoscut pentru efectele sale de reducere a inflamaţiilor şi a durerilor, reglează nivelul de colesterol din sânge şi trigliceridele şi reduce riscul de boli de inimă şi diabet. De asemenea, poate avea efecte miraculoase şi asupra creierului. Antioxidanţii, mineralele, acidul elagic, vitamina C, vitamina A, bioflavonoidele, melatonina şi antiocianele fac din aceste fructe adevărate izvoare de sănătate. Melatonina este un antioxidant excelent pentru calmarea sistemului nervos şi este utilă în caz de insomnii, nevroze, stări de anxietate şi migrene. În plus, mineralele precum potasiul, fierul, cuprul, zincul, cuprul şi manganul ajută la păstrarea unui ritm cardiac normal şi sunt elemente cheie pentru un transport eficient al substanţelor nutritive către organele vitale. Ce fel de cireşe folosim în terapie? Cu condiţia să fie suficient de coapte şi deloc alterate (aceste fructe intră foarte uşor în fermentaţie), putem folosi orice fel de cireşe. Trebuie, însă, ştiut că, în funcţie de soiul lor, cireşele au efecte terapeutice destul de diferite. De pildă, cireşele galbene sau de o culoare mai deschisă au un efect diuretic mai puternic, favorizează în mod special mobilizarea şi eliminarea toxinelor din organism, fiind de ajutor şi pentru stimularea digestiei. Cireşele de un roşu închis sau cele negre sunt mai des folosite, deoarece sunt considerate mai complexe ca acţiune, având efecte antioxidante foarte puternice, un medicament neaşteptat de eficient şi contra bolilor degenerative, a afecţiunilor cardiace şi a celor vasculare. Cireşele amare sunt cele mai preţuite de terapeuţi, fiind excelente pentru tratarea durerilor musculare, a îmbătrânirii premature, a afecţiunilor inflamatorii şi a bolilor hepatice.

Citeşte şi: Stirul plantă medicinală • Stirul – proprietăţi • Ştirul – culegere, conservare, efecte • Uleiul de seminţe de ştir • Ştir împotriva cancerului

Vitamina A din compoziţia cireşelor este excelentă pentru piele deoarece conţine mult betacaroten, nutrient necesar pentru un sistem imunitar puternic şi o piele strălucitoare. Cireşele conţin până la de 20 de ori mai mult betacaroten decât căpşunele sau afinele. Au, de asemenea, în alcătuire peste 75% apă, trăsătură care le face ideale în curele de slăbire, deoarece au puţine calorii (63 de calorii la 100 grame), previn deshidratarea, conferă senzaţia de saţietate, graţie fibrelor solubile din compoziţie, şi scad nivelul de colesterol negativ din organism.

Citeşte şi: Teiul proprietăţi • Teiul plantă medicinală • Ceaiul de tei • Tinctura de tei • Infuzia de tei • Mod de preparare

Preparate din cireşe

Cireşele în stare de fruct. Se consumă foarte bine spălate, la temperatura camerei (nu reci de la frigider), de preferinţă pe stomacul gol, cu minimum 15 minute înainte de a mânca. Doza terapeutică este de un kilogram pe zi, mâncate în două-trei reprize. O cură de cireşe durează minimum 3 săptămâni, neexistând o limită maximă, aceasta fiind impusă doar de măsura în care găsim fructe proaspete.

Sucul proaspăt de cireşe. Se prepară fie prin zdrobire urmată de stoarcere prin tifon, fie prin centrifugare la storcătorul electric casnic. Cel mai eficient din punct de vedere terapeutic este sucul obţinut din cireşe negre şi cel obţinut din cireşe amare. La acesta din urmă se va adăuga miere lichidă, aşa încât să i se corecteze gustul amar şi să i se prelungească termenul de valabilitate (la rece se poate păstra până la 6 ore dacă se adaugă miere). Se consumă zilnic o jumătate de litru, până la un litru de suc, în cure de minimum două săptămâni.

Citeşte şi: Sfecla roşie, proprietăţi • Sucul de sfeclă roşie • Recomandată în combaterea afecţiunilor ficatului • Sfecla roşie antigripal natural

Siropul de cireşe amare. Se obţine din sucul extras prin zdrobire, urmată de filtrare sau prin centrifugare. Sucul rezultat se lasă într-un vas transparent vreme de o oră, nemişcat, pentru a se separa partea limpede de cea cu sedimente. Numai sucul limpede va fi apoi tras cu un furtun şi se va pune într-un alt vas, unde se va amesteca cu miere până când se omogenizează. La un litru de suc limpede de cireşe amare se adaugă două kilograme de miere de albine, iar amestecul rezultat se pune în sticle închise ermetic şi se păstrează în locuri întunecoase şi cât mai reci. Se consumă zilnic o sută de grame din acest sirop amestecat cu apă, ca substitut de suc proaspăt, pentru tratarea bolilor inflamatorii şi a celor degenerative.

Citeşte şi: Ghimbirul proprietăţi • Ghimbirul afrodisiac • Reţete cu ghimbir • Ceaiul de ghimbir

Tratamente interne

Litiaza renală, în special litiaza cu uraţi, care apare la consumatorii constanţi de carne, este eficient combătută de o cură de o lună cu suc de cireşe. Se bea zilnic un litru de suc, de preferinţă dimineaţa pe stomacul gol. Pentru combaterea infecţiilor reno-urinare (pielită, nefrită, cistită), care favorizează formarea pietrelor la rinichi, se consumă suplimentar ceai de cozi de cireşe, 1 linguriţă de plantă mărunţită la o cană, câte 1-2 căni pe zi. Combinaţia de suc de cireşe şi ceai de codiţe de cireşe este valabilă şi contra retenţiei de lichide în organism.

Ischemia cardiacă. Prin consumul de cireşe sunt aduse în organism, între altele, substanţe care influențează metabolismul grăsimilor şi fluidifică sângele, prevenind depunerea colesterolului pe vasele sanguine şi apariţia cheagurilor de sânge. Un kilogram de cireşe consumat zilnic, o perioadă de minimum 21 de zile, este de un real ajutor pentru cei cu ischemie cardiacă sau care au predispoziţie spre această boală, ajutând la prevenirea crizelor cardiace şi a infarctului.

Citeşte şi: Leurda planta medicinală • Leurda, proprietăţi şi beneficii • Leurda – remedii • Tinctura de leurdă • Reţete şi afecţiuni care pot fi tratate cu leurda

Artrita reumatoidă. Cura cu cireşe negre sau cu cireşe amare, din care se consumă câte un kilogram pe zi, vreme de 6-8 săptămâni, este de un imens ajutor în tratarea bolilor reumatice. Tratamentul cu aceste fructe reduce inflamaţia articulaţiilor, elimină progresiv durerile, împiedică apariţia proceselor degenerative, redă gradat, asociat cu gimnastica medicală, mobilitatea articulară.

Guta. Un litru de suc de cireşe amare, consumat în trei reprize pe zi, pe o perioadă de minimum 3 săptămâni, reduce rapid proporţia acidului uric din sânge şi ajută chiar la eliminarea sa din lichidul sinovial (care asigură lubrifierea articulaţiilor). Mai mult, datorită efectelor antiinflamatoare ale cireşelor, durerile dispar şi este astfel uşurată ieşirea din dureroasa criză de gută.

Citeşte şi: Boli ce pot fi prevenite cu ceapă • Tratamente interne cu ceapă • Tratamente externe cu ceapă • Remedii din ceapă

Colita de putrefacţie. Se face o cură de 14 zile, timp în care se elimină orice produs de origine animală, cum ar fi carnea, peştele, brânza, orice fel de lactate şi ouăle. Înaintea fiecărei mese ori gustări se consumă câte o jumătate de kilogram de cireşe proaspete, oricât de neînsemnată cantitativ ar putea părea acea masă sau gustare. Este un tratament extrem de eficient pentru combaterea bacteriilor de putrefacţie din colon şi pentru refacerea florei normale din intestine.

Insomnia. O cură cu cireşe amare consumate sub formă de fructe, suc ori cu sirop natural, este de natură să îmbunătăţească semnificativ somnul, făcându-ne să adormim mai uşor, eliminând gradat trezirile nocturne sau somnul agitat. lDepresia. Consumând măcar 600 de grame de cireşe pe zi, starea noastră emoţională se va îmbunătăţi simţitor, ajutând la revenirea gradată a optimismului, a tonusului psihic şi a celui mental.

Citeşte şi: Muşeţelul plantă medicinală • Muşeţelul întrebuinţări şi proprietăţi • Preparate din muşeţel • Proprietăţi terapeutice

Diabet non-insulinodependent. Administrarea sucului de cireşe stimulează o parte a celulelor pancreatice să producă mai multă insulină. Este recomandată o cură cu cireşe negre sau amare, din care se consumă o jumătate de kilogram, un kilogram pe zi. Tratamentul durează minimum 4 săptămâni.

Febra musculară şi durerile musculare. Consumul a 700 ml de suc de cireşe pe zi elimină în mare măsură durerile de după eforturile musculare intense, dar şi pe cele produse de frig sau de alţi factori.

Alzheimer şi boala demenţei senile. Substanţele chimice conţinute de cireşele negre şi de cele amare încetinesc procesele de îmbătrânire ale celulei nervoase şi, de asemenea, împiedică procesele degenerative la nivelul întregului sistem nervos. Se recomandă, aşadar, consumul de cireşe proaspete, câte 600 de grame minimum pe zi, pentru a ne menţine sistemul nervos tânăr.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI