FOTO-VIDEO: Cetăţeni din două localităţi din Alba, nevoiţi să treacă Mureşul cu barca pentru a ajunge la serviciu sau la şcoală. Povestea familiilor care stau de veghe la trecerea cu brudina
Dacă lumea evoluează şi tehnologia avansează, în două localităţi din Teiuş, sunt oameni, care, de zeci de ani, apelează la brudină pentru a ajunge la oraş. Este vorba despre adulţi şi elevi din Peţelca şi Căpud, care pentru a merge la muncă sau la şcoală, trebuie să treacă Mureşul cu barca, astfel, dacă unii „navetişti” plătesc lunar abonament pentru autobuz sau orice alt mijloc de transport, aceştia au abonament la… barcă. Iar barca nu „circulă” după un orar fix, ea „se solicită” la…clopoţel. De strajă pentru aceste servicii stă o familie, care s-a angajat să aibă grijă să transporte în siguranţă fiecare călător de pe un mal al Mureşului pe celălalt, ceea ce înseamnă că un membru al familiei trebuie să fie mereu la „datorie”.
Timpul stă oarecum pe loc la Căpud. Peste 15 adulţi, care trebuie să ajungă la serviciu, şi aproximativ 20 de elevi, care merg la şcoală la Teiuş, au abonament la barcă. Se trezesc cu noaptea-n cap, străbat drumul de acasă şi până la malul ce-i desparte de oraş. Aici, aşa cum s-a obişnuit de aproape 16 ani, îi aşteaptă familia Loricz în fiecare dimineaţă, în jurul orei 5.00, pentru a-i trasnsporta de pe-un mal pe celălalt. Nici pentru această familie nu este uşor. Fără pretenţii putem spune, ei s-au mulţumit să trăiască dintr-un venit modest, şi anume din abonamentele oamenilor la barcă şi brudină, sau bac, cum i se mai spune. Îşi asigură pâinea pe masă dintr-un ajutor social de 240 de lei, plus ceea ce le revine după munca prestată în sprijinul cetăţenilor. Pentru cursa zilnică cu barca, adulţii plătesc 15 lei pe lună, iar elevii 8 lei. În cazul cetăţenilor care solicită barca şi nu au abonament, tariful pentru „o cursă” dus-întors este de 1 leu, iar pentru cei care posedă autoturisme taxa la brudină este 4 lei dus-întors. Iarna, de cele mai multe ori este solicitată barca, deoarece apa este prea mare pentru a pune în funcţiune bacul.
În plus, venitul familiei Loricz ţine de anotimp. Aşa după cum ne-au povestit, iarna sunt multe zile în care nu câştigă niciun leu, înafara bănuţilor proveniţi din abonamente, iar vara, când apa este mai mică şi bacul „îşi face” plimbarea, creşte şi numărul celor care apelează la serviciile lor, astfel că veniturile sunt cu ceva mai mari. La un calcul sumar, familia ar trebui să se descurce, numai ea ştie cum, cu un buget de aproximativ 600 de lei, din care să-şi asigure traiul în fiecare zi, să plătească chelutieli şi să-şi ajute şi copiii. Au şi uitat ce înseamnă o ieşire în familie, fie la biserică, ori în vizită la neamuri, pentru că serviciul lor presupune ca unul dintre ei să fie mereu la „post”. Şi nu este singurul serviciu pe care îl fac în sprijinul cetăţenilor. Atât vara, cât şi iarna, aceştia trebuie să aibe grijă ca cele 260 de drepte, de la drumul de ţară până la mal, să poată fi urcate şi coborâte în siguranţă. Asta înseamnă, ca iarna, să se treazască în toiul nopţii să cureţe zăpada, iar în timpul verii să taie spinii şi buruienile.
Un caz similar celui de la Căpud se regăseşte şi la Peţelca, unde, de asemenea, se trece cu brudina de pe-un mal pe celălalt al Mureşului pentru a ajunge la oraş. Şi aici, o familie, care-şi duce zilele într-o casă cu o singură cameră, stă la dispoziţia trecătorilor. Însă, situaţia lor este puţin mai diferită. Rareori se întâmplă ca cineva să treacă Mureşul, astfel că aceştia trebuie să se descurce cu venituri obţinute din alocaţiile copiilor, la care se adaugă indemnizaţii până la suma de 400 de lei. Rupţi cumva de realitate, doar câinii şi pisicile mai roiesc în jurul căşii lor.
Abonamentul la barcă pentru aceşti „călători” pare a fi singura soluţie, practicată de mai bine de 60 de ani în satul lor. Totuşi o alternativă o alternativă le oferă posibilitatea să aleagă să parcurgă drumul până la servici sau la şcoală cu maşina, ori pe jos. Însă asta ar presupune timp mai mult şi kilometri în plus. Spre exemplu, ar fi ruta ocolitoare Căpud-Zărieş-Mihalţ, dar drumul este neasflatat pe o porţiune, iar o altă variantă e Căpud-Peţelca-Rădeşti- Aiud.
Aşadar, în secolul vitezei, pentru unii oameni, trecerea Mureşului cu barca pentru a-şi cumpăra alimente sau pentru a ajunge la servici şi la şcoală, a devenit o obişnuinţă, şi nici nu se gândesc că viaţa lor ar putea fi altfel.
REPORTAJ, Aexandra MATEŞ şi Adriana DURIGĂ
[nggallery id=2975]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi”
Cristian Păun, profesor ASE originar din Alba. Despre aur, moneda Bitcoin și NFT-uri: „Prost ești dacă te chinui să mai produci cartofi” Cristian Păun, profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice București, originar din județul Alba, revine în atenția publicului cu un nou avertisment, de această dată cu privire la reforma sistemului monetar actual […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii