Cu cât vei fi penalizat de stat în 2015, dacă nu îţi plăteşti taxele la timp? REGIMUL dobânzilor şi penalităţilor de întârziere

REGIMUL dobânzilor şi penalităţilor de întârziere 2015. Contribuabilii care nu achită la timp taxele şi impozitele către stat vor plăti în 2015, la fel ca şi până acum, dobânzi şi penalităţi de întârziere. Nivelul penalităţii de întârziere valabil anul acesta a rămas neschimbat faţă de anul trecut, în timp ce nivelul dobânzii a fost modificat la 1 martie 2014.

Codul de procedură fiscală prevede că penalităţile de întârziere au caracter sancţionatoriu şi se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Nivelul penalităţii de întârziere care se aplică în acest an pentru plăţile neefectuate la timp către stat este de 0,02% pe fiecare zi de întârziere, ceea ce înseamnă o penalitate de 7,3% anual.

Acest nivel a fost modificat în iulie 2013 prin OUG nr. 50/2013. Anterior modificării din iulie 2013, nivelul penalităţii de întârziere era calculat în funcţie de perioada de întârziere astfel:

– dacă stingerea se realiza în primele 30 de zile de la scadenţă, nu se datorau şi nu se calculau penalităţi de întârziere pentru obligaţiile fiscale principale stinse;
–  dacă stingerea se realiza în intervalul dintre a 31-a zi şi a 90-a zi de la scadenţă, nivelul penalităţii de întârziere era de 5% din obligaţiile fiscale principale stinse;
– dacă stingerea se realiza după a 91-a zi de la scadenţă, nivelul penalităţii de întârziere era de 15% din obligaţiile fiscale principale rămase nestinse.

Dobânzile s-au redus de la 1 martie 2014

Spre deosebire de nivelul penalităţilor de întârziere, care nu a suferit nicio modificare anul trecut, cel al dobânzilor pentru neachitarea la timp a taxelor a fost schimbat la 1 martie 2014, prin OUG nr. 8/2014.

La acea dată, dobânda a fost redusă de la 0,04% la 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, nivelul fiind valabil şi în 2015. Astfel, dobânda pentru neplata taxelor poate ajunge anual la 10,95%, faţă de 14,6% cât era înainte de 1 martie 2014.

Conform Codului de procedura fiscală, dobânzile au un caracter recuperatoriu, comparativ cu penalităţi care au un caracter sancţionatoriu. Nivelul dobânzii se calculează pe fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenta şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

În plus, pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadentei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia inclusiv, se arată în Codul de procedură fiscală.

De asemenea, în situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadentei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

Din iunie 2014, dobânzile şi penalităţile de întârziere pot fi eşalonate la plată

Contribuabilii pot să solicite din iunie 2014 eşalonarea la plată a unor noi obligaţii fiscale, printre care se număra dobânzile şi penalităţile de întârziere, se menţionează în OUG nr. 40/2014.

Mai exact, decizia de eşalonare la plată a fost modificată în sensul includerii în eşalonare a unor noi obligaţii fiscale. Conform dispoziţiilor care se aplică din 23 iunie 2014, acestea sunt:

– obligaţiile fiscale principale stabilite de organul de inspecţie fiscală prin decizie de impunere, precum şi obligaţiile fiscale accesorii aferente acestora, cu termene de plată după data comunicării deciziei de eşalonare la plată;
– obligaţiile fiscale administrate de ANAF cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eşalonare la plată;
– diferenţele de obligaţii fiscale stabilite prin declaraţii rectificative;
– creanţele stabilite de alte organe şi transmise spre recuperare ANAF, în situaţia în care transmiterea creanţelor se efectuează pe perioada derulării eşalonării la plată;
– obligaţiile fiscale rămase nestinse după soluţionarea deconturilor.

Motivul introducerii acestei măsuri îl reprezintă faptul că pe perioada eşalonării la plată pot să se nască şi alte categorii de obligaţii fiscale, care pot fi împovărătoare pentru contribuabili din cauza cuantumului lor, au explicat la acea dată reprezentanţii Ministerului Finanţelor.

De asemenea, pentru a preveni eventuale situaţii de utilizare abuzivă a dreptului de eşalonare care ar periclita colectarea creanţelor fiscale, a fost limitat numărul de modificări a deciziei de eşalonare la plata, au adăugat sursele citate.

Astfel, contribuabilul va depune cel mult două cereri de modificare a deciziei de eşalonare la plata ori într-un an de eşalonare sau, după caz, fracţie de an de eşalonare, calculat începând cu data comunicării deciziei de eşalonare.

Sursa: avocatnet.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI