Sărbătoarea Paștelui – cel mai mare eveniment al creștinilor din toată lumea. Cum se sărbătorește Paștele în alte țări

Sărbătoarea Paștelui – Taina Învierii Domnului este împărtășită unitar, de toți creștinii din lume. Chiar dacă sunt îndepărtați unii de alții prin așezare geografică, nație, rasă, limbă, cultură ei respectă în mare parte tradiția (pe masa lor fiind prezente mielul și ouăle), în timp ce alte obiceiuri variază în funcție de specificul fiecărei țări și de istoria acesteia.

Vă prezentăm mai jos obiceiuri din alte ţări prilejuite de sărbătoarea Învierii:

*Paștele în Italia

În Italia, clopotele bisericii sunt auzite pe parcursul întregului an, dar se opresc în Joia Mare şi liniştea se aşterne peste întreg ţinutul. Oamenii sunt mai tăcuţi şi mai gânditori, amintindu-şi de răstignirea lui Iisus. În dimineaţa zilei de duminică, se aud din nou clopotele, care-i anunţa pe oameni ca Iisus a înviat. Copiii găsesc ouă ascunse prin casa sau în grădină.

În timpul Postului, femeile pun grâu la încolţit, într-un loc întunecat din casă. Firele de grâu vor fi folosite pentru decorarea bisericilor în zilele premergătoare Paştelui.

Spre deosebire de alte ţări, în Italia copacul care simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul şi nu palmierul. În duminica Floriilor, oamenii duc la biserica ramuri de măslin pentru a fi sfinţite. După ce toţi oamenii s-au adunat în biserică, uşile se închid, simbolizând porţile Ierusalimului. Preoţii ciocănesc de trei ori şi uşile se deschid, muzica se revarsă în acorduri vesele, iar oamenii flutură ramurile, comemorând astfel intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim.

În Vinerea Mare, multe biserici reconstituie ritualul spălării picioarelor. Se aleg 12 bărbaţi săraci din parohie, care simbolizează cei 12 apostoli, iar preotul, acţionând ca Iisus Hristos, le spală picioarele.

Prima zi de Paşte este o zi a fericirii şi a speranţei renăscute. Oamenii consumă produse tradiţionale, dintre care cea mai importantă este friptură de miel, consumata împreună cu o salată de ouă fierte.

Citeşte şi: Mesaje de Paste 2014 • Urări, felicitări frumoase de Paşte fericit • SMS-uri haiose şi amuzante de Sfintele Paşti

*Paștele în Marea Britanie

În Anglia, Paştele este o perioadă de sărbătoare, animată de festivaluri, parade şi de oferirea cadourilor, în special, ouă de ciocolată; însă Paștele înseamnă mai mult decât atât, cea mai importantă semnificaţie rămânând totuşi cea religioasă. Un sport tradiţional, practicat lunea după Paște, este rostogolitul ouălor pe un deal. Obiceiul diferă însă, de la regiune la regiune, câştigătorul fiind fie oul care se învârteşte mai repede, fie cel care supravieţuieşte la cele mai multe rostogoliri sau cel care trece printre anumite obstacole.

*Paştele în Franţa

Franţa, leagănul creştinătăţii, sărbătoreşte cu mult fast sărbătoarea Paştelui. Încă de la începutul acestei sărbători, întreaga ţară este cuprinsă de euforie. Toate magazinele şi sediile comerciale sunt împodobite cu iepuraşi, pui, clopote şi peşti din ciocolată.

Principala diferenţa faţă de celelalte ţări europene: în Franţa, iepuraşul este înlocuit cu peşti şi clopoţei. Peştii francezi de Paşte poartă denumirea de „Peşti de aprilie”. Aceşti peşti îşi fac apariţia în casele franceze încă de la 1 aprilie, copiii încercând să îi păcălească pe adulţi lipidu-le pe spate hârtii cu peşti desenaţi.

O altă tradiţie importanta în Franţa este denumită „Clopotele zburătoare”. Catolicii francezi cred că în Vinerea Mare toate clopotele zboară la Vatican, întorcându-se în prima zi de Paşte, aducând cu ele o mulţime de ouă de ciocolată. Respectând această tradiţie, clopotele nu mai bat din Vinerea Mare şi până în prima zi de Paşte.

Copiii se implica într-un joc în care aruncă ouăle în aer. Primul care a scăpat oul, a pierdut concursul.

Citeşte şi: Obiceiuri, traditii și superstitii populare românești de Paște

*Paștele în Spania

Postul Mare constituie o perioadă de meditație, rugăciune şi privaţiuni, care-i purifică pe oameni şi îi pregăteşte pentru miracolul Învierii. În Duminica Floriilor, oamenii merg la biserică, iar copiii duc ramuri şi frunze de palmier pentru a fi binecuvântate de preot. Băieţii au ramuri simple, în timp ce fetele duc unele ornate cu bomboane şi beteală. În Sâmbăta Mare, toată lumea merge la biserică, iar duminică se ia masa în familie şi se merge în vizită la rude.

*Paștele în Grecia

În Grecia se organizează numeroase evenimente de celebrare a Paștelui, evenimente de la care nu pot lipsi ingredientele specifice: miel, pâine, ouă şi salate.

Există obiceiul ca oamenii să plece de la biserică ţinând în mâna lumânarea aprinsă. Se spune că lumina aduce noroc dacă nu se stinge până acasă. În aceste zile se mănâncă o pâine specială, numită pâinea lui Iisus. În centrul pâini este marcată o cruce, iar pe margini este decorată cu ornamente sub formă de ouă. Masa de Paşte începe duminică după-amiaza, prelungindu-se până spre seară.

*Paştele în Germania

Se crede că termenul german „Ostern” vine de la o zeiţă anglo-saxonă din antichitate numit „Eastre”, „Eostre”, ori „Ostara”. Copaci de Paşte, copăcei micuţi sau ramuri, împodobiţi cu ou, fac parte din sărbătoarea germană a Paştelui, la fel şi masa bogată, după un post sever.

De Paşte copiii joacă un joc: se întrec în rostogolirea ouălor colorate pe pante din iarbă sau le ciocnesc la capetele ascuţite şi copilul al cărui ou nu s-a spart, îl obţine şi pe cel spart.

*Paştele în Ungaria

Săptămâna care precede Paştele este pentru gospodari şi gospodine o perioadă foarte încărcată, aceştia ocupându-se de curăţenia de primăvară şi coptul prăjiturilor tradiţionale. La sate, ouăle fierte sunt vopsite în diverse culori şi pictate de mâna cu diverse motive geometrice şi florale. În Duminica Paştelui copiii găsesc sub pat cadourile de Paşte; urmează un mic-dejun tradiţional alcătuit din ou de Paşte, şuncă şi kalács, un fel de pâine dulce cu ou, nuci şi ciocolată fierbinte. Credincioşii poarta prin parohie statuia lui Iisus şi bannere religioase, intonând imnuri religioase.

A doua zi de Paşti, băieţii stropesc fetele cu parfum sau cu apă parfumată şi îşi urează noroc unii altora, iar fetele îi recompensează cu ouă vopsite. Este o zi a ospitalităţii, când vizitatorii sunt mai mult decât bine-veniţi.

Citeşte şi: Mesaje de Paşte 2014. SMS-uri şi Urări calde de Paşte. Mesaje de Paşte pentru familie

*Paştele în Bulgaria

Ouăle de Paşti se vopsesc în Joia Mare şi fiecare creştin duce un astfel de ou la biserică. După ce este sfinţit, fiecare gospodar îşi îngroapă oul în vie, despărţindu-se astfel, simbolic, de toate relele şi necazurile pe care le-a avut în anul trecut. În Vinerea Mare se cumpără oale şi farfurii noi şi se plantează dovlecei, pentru că nouă recoltă să fie mai „dulce”. Fetele tinere fac, pentru prima dată în viaţa lor, gogoşi cu miere şi zahăr.

După Liturghia de Înviere, fiecare sparge câte un ou roşu de zidurile bisericii, ritual care continua acasă, unde ouăle sunt ciocnite între membrii familiei. Se spune că acela care a rămas până la sfârșit cu oul intact va avea un an norocos, plin de bucurii.

*Paştele în Suedia

Săptămâna Mare începe cu Duminica floriilor, pentru a celebra intrarea lui Iisus în Ierusalim. Oamenii obişnuiesc să ducă la biserică crengi de sălcie, care ţin locul celor de laur.

Există şi superstiţii legate de această perioadă: se crede că vrăjitoarele au o putere deosebită în această perioadă, în special cele de magie neagră. Cu o zi înainte de Paşte, băieţii şi fetele se îmbracă în vrăjitoare şi merg la vecini cărora le lasă vederi de Paşte, pentru care primesc bani sau dulciuri. În partea de vest a ţării există obiceiul să se lase scrisoarea în cutia poştală sau sub uşă, expeditorul rămânând necunoscut. Ouăle fierte, frumos colorate, sunt neapărat incluse în meniul suedezilor în această perioadă.

*Paștele în Olanda

Paştele în Olanda este marcat de carnavalurile care preced perioada de post şi penitenţă. Pregătirile pentru carnavaluri încep încă din anul anterior în cea de-a 11 zi a celei de-a 11 luni, când un consiliu de 11 persoane se întâlneşte pentru a pune la cale programul carnavalurilor.

În timpul carnavalurilor, olandezii participa la diverse petreceri, parade şi baluri mascate. În fiecare oraş o persoană este aleasa Prinţul Carnavalului şi îi sunt înmânate cheile urbei.

În prima zi de Paşte, olandezii obişnuiesc să ia masa în familie. Masa este atent decorată de gospodine cu ouă colorate şi flori de primăvară. Nelipsita din meniul tradiţional al olandezilor este „Paasbrood”, un fel de pâine dulce care conţine struguri şi stafide.

*Paștele în Rusia

Încondeierea ouălor este una dintre tradiţiile pascale de bază din Rusia. Cea mai frecventă culoare pentru vopsirea ouăle este roşu. Vopsea roşie este aleasă pentru că simbolizează sângele domnului Isus Hristos. În plus, ruşii obişnuiesc să spargă ouăle roşii folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de răstignirea Domnului Isus Hristos.

Ruşii merg la biserică în noaptea de sâmbătă. La miezul nopţii, ei ies afară şi înconjoară biserica, intonând cântece religioase. Preotul ciocăneşte la uşă, iar toţi se întorc în biserica pentru a sărbători Învierea.

Imediat după ce slujbă de Înviere s-a încheiat, ruşii obişnuiesc să servească cina împreună cu toţi membrii familiei. Cina de Paşte este un festin somptuos la care participa un număr mare de credincioşi. Pe lângă multe alte delicatese, în cadrul cinei de Paşti ruşii servesc şi o prăjitură special preparata pentru această sărbătoare, numită „kulich”.

*Paștele în Egipt

Postul Mare durează 55 de zile, în acest interval nefiind îngăduit să se mănânce carne, pește, ouă sau lapte. Principalele alimente care se consuma sunt fructele şi legumele. Duminică, bisericile sunt împodobite cu ramuri de palmier şi flori, iar copiii primesc ramuri de palmier udate cu apă sfinţită, pe care le duc acasă şi le păstrează pe întreg parcursul anului. Luni, în cea de-a doua zi de Paşte, se sărbătoreşte un vechi festival al primăverii – oamenii ies în parc, în grădinile publice şi fac schimb de ouă colorate.

*Paştele în America de Nord

Paştele în America de Nord este asemănător cu cel sărbătorit de romani. Familiile americane se adună sâmbătă dinaintea zilei de Paşte şi încondeiază ouăle. Potrivit tradiţiei, Iepuraşul de Paşti va lăsa fiecărei familii cu copii, câte un coş de Paşte, plin cu ouă de ciocolată şi alte bunătăţi pentru fiecare copil din casă. Unele familii organizează adevărate „vânători de comori”, copiii pornind în căutarea ouălor de ciocolată aduse de iepuraş.

*Paștele în Argentina

În partea de nord a acestei ţări se organizează un carnaval. Toată lumea se pregăteşte de sărbătoare în sunetele muzicii, se consuma două tipuri de băuturi – aloja şi chicha – iar oamenii se îmbracă în poncho-uri şi poartă pălării, în credinţa că astfel se vor feri de duhurile malefice.

În ziua de marţi care precede Miercurea Cenuşie (prima zi a Postului Paştelui), se desfăşoară ceremonia „tincunoaco”. Mamele şi bunicile se aduna, aşezându-se pe două rânduri în jurul unei arcade făcute din ramuri de sălcie şi decorate cu flori, fructe, dulciuri şi lanterne micuţe. Cele două grupuri se întâlnesc apoi sub această arcadă şi îşi dăruiesc câte o păpuşă, pe care în prealabil o atinge fiecare de frunte. Ritualul acesta constituie o ceremonie sacră, despre care se considera că semnifica legătura indestructibilă care le uneşte pe femei şi pe care nu o poate desface decât moartea.

În Sâmbăta Mare, carnavalul ajunge la apogeu. Femeile, îmbrăcate în cămăşi largi, poncho-uri viu colorate şi purtând pălării albe, interpretează cântece folclorice şi dansează în onoarea lui Pukllay (o zeitate despre care se spune că este spiritul întregului carnaval). După încheierea ceremoniei, se sacrifica o oaie, ceea ce simbolizează sfârşitul carnavalului.

*Paștele în Mexic

În Mexic, Sărbătoarea de Paşte ţine două săptămâni, fiind împărţită în Săptămâna Sfântă – Semana Santa, când sunt sărbătorite ultimele zile ale lui Iisus şi Pascua, sărbătorind Învierea lui Iisus, reprezintă totodată şi eliberarea de sacrificiile impuse de post. Fiecare comunitate sărbătoreşte acest eveniment în funcţie de influenţele religioase, însă cel mai emoţionant moment, din săptămâna sfântă, caracteristic la majoritatea comunităţilor, îl constituie punerea în scenă a evenimentelor petrecute în trecut. Scenetele redau ultima cina, trădarea, judecata, în unele oraşe întâlnindu-se chiar şi răstignirea.

*Paștele în Brazilia

Cine nu a auzit, oare, de carnavalul de la Rio de Janeiro? Acesta se desfăşoară înainte de începerea Postului Paştelui. Pe parcursul întregului an, brazilienii se pregătesc pentru carnaval, iar pe durata acestuia ei se distrează cât mai mult, cânta, dansează şi organizează parade, pregătindu-se astfel pentru perioada Postului, când, în mod firesc, nu se mai organizează nici o manifestare de acest gen.

Săptămâna Mare începe cu o ceremonie de binecuvântare a ramurilor de palmier, care sunt împletite în diferite modele complicate, reprezentând cruci, steaguri, litere şi alte obiecte asemănătoare. Străzile sunt împodobite, iar o procesiune de oameni circula încet prin tot oraşul, purtând statuete reprezentând pe Fecioara Maria şi Iisus Hristos. În aceste zile, se consuma o anumită mâncare, denumită pacoca şi care este servită oricărui musafir care intra în casă. În Sâmbăta Mare, se celebrează un mic ritual care evoca sinuciderea prin spânzurare a lui Iuda.

*Paştele în Australia

Familiile australiene participa în diferite oraşe la tot felul de festivităţi organizate cu prilejul celebrării Sfintelor Paşti care, în Australia marchează sfârşitul sezonului de vară. O noutate o reprezintă aceea legată de Iepuraşul de Paşti. Pentru australieni nu el este simbolul naţional ci, Bilby, un membru al unei familii de omnivori marsupiali (adică, un cangur). Bilby este personajul care face an de an din Sărbătoarea de Paşti un prilej de bucurie intensă.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---