FOTO: Aparatul unicului fotograf al Unirii de la 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza, şi cele 5 fotografii cu o valoare istorică uriaşă, expuse la Muzeul Unirii din Alba Iulia
Albaiulienii şi toţi românii ce vor fi prezenţi în oraşul Marii Uniri de 1 Decembrie vor avea ocazia să vadă expus la Muzeul Unirii singurul aparat al singurului fotograf de la Marea Adunare Naţională din 1918. Este vorba despre aparatul cu burduf al lui Samoilă Mârza, iar alături de acesta celebrele fotografii realizate de el, considerate drept fotografiile autentice ale Marii Uniri de la Alba Iulia, cu care delegaţia României s-a prezentat la Conferinţa de Pace de la Paris, din anul 1919, pentru a demonstra caracterul plebiscitar al Marii Adunări şi implicit al voinţei românilor ardeleni de a se uni cu România. Acestea au fost prezentate vineri, de către istoricul Tudor Roşu, ele făcând obiectul exponatului lunii decembrie.
Aşa după cum a relatat Tudor Roşu, la 1 Decembrie 1918, întâmplarea sau poate norocul face ca Samoilă Mârza să fie prezent alături de delegaţia din satul său, Galtiu, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Samoilă Mârza a activat pe fronturile din nordul Italiei, din Galiţia, la sfârşitul războiului (14 noiembrie 1918) a fost prezent la Viena la sfinţirea steagului Consiliului Naţional Român Militar, şi înainte cu doar patru zile de unire ajunge la Alba Iulia, unde a realizat singurele fotografii ale Unirii. Este vorba despre 9 fotografii, cu o valoare istorică uriaşă: trei clişee cu delegaţia din satul său, Galtiu, în dimineaţa zilei de 1 Decembrie, apoi cele cinci fotografii celebre de pe câmpul lui Horea, care surprind adunarea de la Alba Iulia, dintre care trei cu scene de masă, şi două de la tribuna oficială, cu episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, care citea Rezoluţia Unirii, alături de el aflându-se Miron Cristea, viitorul patriarh al României, la acea vreme episcop ortodox de Caransebeş, o alta cu avocatul Aurel Vlad vorbind de la tribună poporului, şi imaginea din 2 decembrie 1918, de la ceremonia de înmormântare a lui Ioan Arion (din satul Agriş), ce a fost împuşcat în gara din Teiuş, fiind considerat martirul Unirii.
Acestea sunt fotografiile Unirii care au făcut parte din mapa cu care România s-a prezentat în 1919 la tratatele de pace de la Paris şi cu care delegaţia română argumenta adeziunea populară la acest eveniment marcant, Unirea Transilvaniei cu România. Toate aceste mulţimi de oameni arătau voinţa românilor transilvăneni de a se uni cu România.
„Pe vremea aceea, exista un fotograf oficial al oraşului, cunoscutul Bah, cel care a realizat o serie întreagă de fotografii cu Alba Iulia în toată această perioadă, şi mai târziu, în perioada interbelică, însă, din motive neelucidate încă, acesta a lipsit de la acest moment. Şi iată că, din acea mare masă de participanţi, 100 .000 mii de români, unul singur avea aparat de fotografiat cu el. Asta ne dă, spun eu, o imagine a situaţiei în care se afla naţiunea română. Ne imaginăm că, dacă acest moment s-ar fi petrecut la Paris sau la Londra, probabil ar fi existat sute de astfel de aparate, dar iată că un singur român avea la acea vreme un aparat de fotografiat”, a explicat Tudor Roşu.
Samoilă Mârza nu a fost conştient în ziua de 1 Decembrie că este unicul fotograf, calitatea de unic fotograf al Unirii fiindu-i recunoscută mai târziu, printr-un certificat semnat la 16 ianuarie 1945 de către Eugen Hulea, preşedintele Despărţământului „Astra” din Alba Iulia şi de Ion Berciu, directorul Muzeului Unirii Alba Iulia. „Neavând nici mandat credenţional şi nefiind un reprezentant oficial, nu a participat la lucrările din sală, şi din cauza aceasta nici nu avem poze cu lucrările Adunării Naţionale din Sala Unirii”, a menţionat istoricul Tudor.
În ceea ce priveşte subiectul Samoilă Mârza, diverşi autori au fost interesaţi de personalitatea acestuia şi în special de prezenţa sa la Alba Iulia şi de fotografiile realizate atunci. În 1919, S. Mârza a realizat albumul intitulat Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri, pe care l-a dăruit unor personalităţi marcante ale mediului politic şi cultural românesc. Pe parcursul perioadei interbelice, fotograful Unirii a realizat numeroase fotografii, fie la evenimente importante petrecute la Alba Iulia, fie cu diverse obiective din judeţ, la cererea unor instituţii, dar mai ales cu chipuri de oameni simpli, de pe o rază largă în jurul Alba Iuliei.
Potrivit lui Tudor Roşu, aparatul a ajuns în colecţia muzeului albaiulian fiind achiziţionat de către domnul dr. Gheorghe Anghel, fostul director al muzeului, care i-a luat şi un interviu foarte ineteresant lui Samoila Mârza în 1967. Se pregătea atunci momentul semicentenarului Unirii, în 1968, iar cu banii obţinuţi pentru aparat Samoilă Mârza îşi propunea să achiziţioneze un aparat modern, dar a decedat în acel an. Practic, cu acest a aparat a făcut poze vreme de mai bine de 60 de ani.
Aparatul este una din piesele cu cea mai mare valoare istorică din colecţiile muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia. Acesta datează de la începutul secolului XX şi este de marca H. Ernemann, Dresa, model cu trepied, burduf extensibil din piele. Tipul de negativ este placă fotografică, iar obiectul Carl Zeiss Jena. Anastigmat Tessar 1:6,5; f.18 cm DPD.
Vă prezentăm mai jos imagini de la vernisajul exponatului:
[nggallery id=761]
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
FOTO | Călin Hartzos, șeful Promoției 2024–„Avram Iancu-200” la Colegiului Militar din Alba Iulia, placheta de onoare a școlii, pentru performanțele obținute. Tânărul este student la Academie Forțelor Aeriene a SUA
FOTO | Călin Hartzos, șeful Promoției 2024–„Avram Iancu-200” la Colegiului Militar din Alba Iulia, placheta de onoare a școlii, pentru performanțele obținute. Tânărul este student la Academie Forțelor Aeriene a SUA Călin Hartzos este unul dintre cei mai valoroși absolvenți ai Colegiului Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia. Băiatul, șef al Promoției 2024 – „Avram […]
Secțiune Articole Similare
-
Curier Județeanacum 17 ore
Mesaje de Crăciun 2024 în limba italiană, traduse în limba română. Cântece tradiționale de Crăciun în limba italiana
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Nume care se sărbătoresc de Sfântul Daniel 2024. Viața Sf Daniel și semnificația numelui
-
Curier Județeanacum 21 de ore
Obiceiuri, tradiții și superstiții de Ignat – Ziua sacrificării porcului de Crăciun
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
Mesaje de Sfântul Daniel 2024: URARI, FELICITARI și SMS-uri de LA MULȚI ANI pe care le poți trimite celor dragi
-
Actualitateacum 9 ore
De ce se taie porcul pe 20 decembrie, de IGNAT. Tradiții și obiceiuri
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
17 decembrie 2024: Creștinii ortodocși îl sărbătoresc pe Sfântul Daniel. Rugăciunile proorocului și a celor trei tineri aruncați în cuptor