Alba Iulia este timp de două zile centrul administraţiei publice româneşti

În acest week-end Alba Iulia găzduieşte reuniunea Asociaţiei Prefecţilor şi Subprefecţilor din România, eveniment major în cadrul căruia prefecţii din toate judeţele ţării vor discuta teme importante cu prim-ministrul Emil Boc, dar şi cu ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, precum şi cu alţi înalţi responsabili guvernamentali. Pentru amănunte privind temele centrale ale reuniunii am stat de vorbă cu prefectul judeţului Alba, Ştefan Bardan.
– Stimate domnule prefect, care sunt subiectele dezbătute cu prefecţii din ţară la întâlnirea cu premierul Emil Boc şi cu ceilalţi membri ai cabinetului prezenţi la Alba Iulia?
– Vom lua în discuţie subiecte de actualitate, importante pentru administraţia publică şi pentru cetăţeni, precum proiectul Codului administrativ, unele aspecte care ţin de activitatea comitetelor pentru situaţii de urgenţă, dar şi a comisiilor judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor. Bineînţeles, un punct important al întâlnirii se referă la strategia de reorganizare teritorială a României, unde prefecţii din ţară vor veni cu opinii avizate.
– Ce obiective şi-a propus în acest an instituţia pe care o conduceţi în calitate de reprezentant al Guvernului României în teritoriu?
– Instituţia Prefectului are în acest an obiective importante în plan judeţean, obiective a căror realizare înseamnă un efect pozitiv important pentru cetăţenii din Alba, pentru firme şi instituţii. Un obiectiv important este cel al locurilor de muncă. Instituţia Prefectului Alba a avut în ultimii ani o atitudine foarte activă faţă de problema ocupării forţei de muncă în judeţul nostru. A susţinut toate demersurile şi a creat parteneriate prin care să faciliteze creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă. Este cunoscut faptul că judeţul Alba a înregistrat în trecutul apropiat valori mari ale ratei şomajului şi asta se datorează nu doar mult blamatei crize economice, ci şi faptului că suntem un judeţ în care există zone care zeci de ani au fost monoindustriale, cum sunt Cugirul sau Zlatna şi în care reconversia forţei de muncă nu s-a realizat satisfăcător. În acest context, considerăm un succes faptul că în ultimul an peste 5.000 de şomeri au fost ajutaţi să îşi găsească un loc de muncă, rata şomajului reducându-se semnificativ.

Acesta s-a declarat preocupat şi de efectul devastator pe care îl produc în economie firmele care folosesc angajaţi „la negru”, pentru care nu se plătesc contribuţiile legale cuvenite. Dincolo de faptul că un angajat „la negru” nu beneficiază de protecţia socială şi legală, o firmă cu astfel de angajaţi deseori o pune în dificultate pe cea care respectă legea şi care îşi asumă cheltuieli mai mari.
– Ce ne puteţi spune despre dezvoltarea economică, investiţii şi atragerea fondurilor europene?
– Vom veghea ca instituţiile statului reprezentate în judeţ să aibă atitudinea necesară faţă de investiţii şi investitori, asta însemnând minimum posibil de birocraţie şi un tratament corect faţă de cei care iniţiază şi dezvoltă afaceri. Judeţul Alba trebuie să aibă o bună reputaţie din acest punct de vedere şi ne stă în putere să o creăm. Apoi, vom dezvolta în continuare contacte şi întâlniri prin care să creăm oportunităţi de afaceri noi: de la vizite de lucru ale ambasadorilor unor state interesaţi de judeţul Alba, la discuţii directe cu reprezentanţii unor firme străine sau româneşti care vor să investească aici. Problema absorbţiei fondurilor comunitare este tratată cu maximum de importanţă de Instituţia Prefectului. Cred cu tărie că absorbţia fondurilor europene este un instrument forte în această perioadă, prin care pot fi iniţiate şi dezvoltate afaceri sau poate fi formată forţa de muncă pe care o cere cu adevărat piaţa. Am întâlniri periodice cu instituţiile judeţene cu atribuţii în domeniul absorbţiei fondurilor europene, dar şi cu beneficiarii acestora, pentru a mă asigura că orice disfuncţionalitate în acest proces este abordată şi rezolvată cu maximum de eficienţă.
– Care sunt priorităţile de acţiune în domeniul incluziunii sociale în judeţul Alba?
– Acestea vizează în special îmbunătăţirea accesului pe piaţa forţei de muncă a grupurilor defavorizate şi dezvoltarea pieţei muncii. Avem în vedere persoanele din mediul rural, cele provenite din centrele de plasament, persoanele cu dizabilităţi şi persoanele de etnie rromă, iar acţiunile constau în organizarea de cursuri de formare profesională necesare pentru asigurarea mobilităţii şi reintegrarea pe piaţa muncii. Bineînţeles, trebuie să implicăm angajatorii şi să facilităm serviciile de sprijin la angajare şi post-angajare. Una din cele mai eficiente acţiuni este organizarea burselor locurilor de muncă pentru categoriile defavorizate.
O altă prioritate este regândirea sistemului de prestaţii sociale astfel încât el să fie accesat de persoanele cu adevărat dezavantajate, asta însemnând un filtru corect în sistem, ca o premisă a asigurării fondurilor necesare pentru cei care au cu adevărat nevoie de ele.
De asemenea, trebui facilitat accesul la serviciile de educaţie al copiilor şi tinerilor aparţinând minorităţilor şi grupurilor dezavantajate. Aici vorbim de servicii de dezvoltare personală, care să reducă decalajele sociale şi educaţionale şi să asigure integrarea socială, vorbim de consiliere pentru copii dar şi pentru familiile acestora, de orientare şcolară, profesională şi de asistenţă psihopedagogică. Nu în ultimul rând, sunt extrem de importante programele de prevenire a abandonului şcolar timpuriu şi a comportamentelor abuzive, de neglijare şi exploatare a copiilor. Prin educaţie creşte gradul de siguranţă şi protecţie al cetăţenilor, combatem infracţionalitatea, traficul şi consumul de droguri, iar în acest sens este important să dezvoltăm şi să consolidăm parteneriate între instituţiile abilitate şi societatea civilă.

Robert GHERGU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI