Stilul de viaţă şi sănătatea (partea a 4-a)
Stresul determină şi scăderea secreţiei unor neurotransmiţători, cum sunt: dopamina, serotonina, endorfine, etc., cu consecinţe negative asupra sănătăţii organismului.
43% din totalul populaţiei la nivel mondial, suferă de stres. E mai frecvent la tineri între 30-40 de ani, mai ales la femei. La vârstnici se întâlneşte mai frecvent la pensionarii care nu au o activitate psiho-fizică care să-i stimuleze, cum e: cititul, scrisul, mersul la spectacole tip teatru, concerte muzicale, balet, etc., dezlegare de cuvinte încrucişate, practicarea unor jocuri ale minţii tip şah, domino, bridge, cărţi. Se recomandă, de asemenea, a merge la plimbare, dacă e posibil acompaniaţi inclusiv de animale (câini), în zone mai puţin poluate (exemplu: grădini botanice, zoologice, parcuri, etc.), a asculta la radio sau a privi la televiziune emisiuni ce ne interesează şi ne dau o bună dispoziţie. Se recomandă să evităm monotonia şi plictiseala.
Nu numai lipsa de activitate e nocivă, ci şi excesul de muncă, mai ales cine lucrează mai mult de 8 ore pe zi sau contra cronometru „Festina lente” (= grăbeşte-te încet).
E bine să ne facem planuri de viitor, să ne gândim mai mult la prezent şi nu atât la trecut şi viitor („Carpe diem”=bucură-te de ziua de azi). Zâmbetul, râsul, glumele, fac bine sănătăţii.
Stresul poate fi acut, care durează puţin şi cronic, care durează o perioadă mai lungă şi care determină o serie de tulburări funcţionale, care pot deveni organice mai târziu. Pentru vârstnicii pensionaţi, în Occident există cluburi anume, unde se întâlnesc periodic şi în care se desfăşoară diferite activităţi: dans, se citesc ziare, reviste, se practică diferite jocuri ale minţii, etc.
Dacă nu am reuşit prin măsurile amintite să prevenim stresul, e foarte important ca atunci când apar primele simptome funcţionale să ne prezentăm la medicul de încredere pentru a se preciza cât mai precoce diagnosticul şi a urma terapia indicată de medicul respectiv.
Amintesc unele din simptomele cele mai frecvente ale stresului în faza iniţială (simptome funcţionale):
1. Tulburări neuro-psihice: insomnia, depresia, cefaleea (durerea de cap), astenia (slăbiciune în tot corpul), transpiraţie excesivă, senzaţie de „nod în gât”, xerostomie (uscăciune a gurii), iritabilitate, etc.
2. Tulburări cardio-vasculare: dureri precardiace (angină pectorală, infarct miocardic), tulburări de ritm cardiac (tahicardie, extrasistole, fibrilaţie atrială, etc.)
3. Tulburări digestive: constipaţie, diaree, ercutaţii (râgăieli), durere sub formă de arsură în zona stomacului din cauza superacidităţii gastrice, etc.
4. Tulburări respiratorii: apneea (lipsa de aer), tahimneea (respiraţie frecventă)
5. Tulburări metabolice: hiperglicemie, hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, etc.
6. Diferite senzaţii la nivelul pielii: furnicături, înţepături, arsuri, etc.
7. Tulburări uro-genitale: polachiurie (urinare frecventă), libidou scăzut, infertilitate, frigiditate, amenoree, ejaculare precoce, disfuncţie erectilă, etc.
Neglijând simptomele funcţionale descrise, se ajunge la faza următoare (somatizare), adică la boli organice, care sunt mult mai greu de tratat şi unele foarte grave: infarct miocardic, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială, aritmii cardiace grave (fibrilaţie atrială, flutter atrial şi chiar fibrilaţie ventriculară), tumori maligne, Boala Alzheimer, Boala Parkinson, poliartrită reumatoidă, T.B.C., scleroză multiplă, colită, gastrită, ulcer gastro-duodenal, etc.
Cum am mai amintit şi în alte articole de până acum, cu cât sunt mai mulţi factori de risc (cumul de factori): alimentaţie incorectă, sedentarism, fumat, alcool în exces, stres, factorul genetic, etc., cu atât riscul de a face bolile descrise mai sus e mai mare.
Sărăcia, şomajul, emigrarea, divorţul, decese în familie, pierderea speranţei, teama de viitor, conflicte la locul de muncă şi în familie, slabă autostimă, efortul fizic sau mintal exagerat, favorizează apariţia stresului; depinde mult şi de gradul de sensibilitate a persoanei în cauză.
Exerciţiul mintal are mare importanţă în prevenirea multor boli, a încetinirii procesului de îmbătrânire fiziologic, tot aşa precum alimentaţia corectă, mişcarea, consumul de alcool cu măsură (un pahar – două de vin roşu după mâncare), evitarea fumatului activ (nici chiar o ţigară pe zi) şi pasiv, evitarea drogurilor, consumul a maxim două cafele pe zi.
Consumată în cantitate excesivă, cafeaua face rău organismului (accelerează bătăile cardiace şi ridică tensiunea arterială). Îndulcirea e bine să fie făcută cu miere de albine, ciocolată (max. 5-10 grame) sau zahăr din trestie de zahăr. Nu este recomandabil zahărul rafinat.
Viaţa e ca o cursă de alergări cu obstacole: şi noi, ca şi atleţii respectivi, trebuie să depăşim „obstacolele vieţii”, iar când „cădem”, trebuie să ne „ridicăm” şi să continuăm „cursa vieţii”. Deci fără un moral ridicat nu vom reuşi să depăşim dificultăţile inerente ale vieţii, de care fiecare dintre noi, din păcate, are parte.
Deci organismul are nevoie atât de exerciţiu fizic, cât şi de exerciţiu mintal, începând de la naştere şi până la moarte.
Un alt factor de risc pentru sănătatea organismului este fumatul. Fumul de ţigară conţine 4000 de substanţe iritante, toxice şi cancerigene. Cele mai cunoscute sunt nicotina, oxidul de carbon, catranul. Afectează întregul organism:
1. Aparatul respirator: cancer pulmonar, astm bronşic, bronşita cronică, enfizemul pulmonar.
2. Aparatul cardio-vascular: angină pectorală, infarct miocardic, arteriopatia arterosclerotică a membrelor inferioare, tulburări de ritm cardiac, etc.
3. Tumorile maligne cu diverse localizări: cavitatea orală, laringe, esofag, vezică urinară, etc.
4. Modificări ale pielii: pete de culoare maro-neagră, riduri, paloare, etc.
5. Tulburări metabolice: diabet, ateroscleroză, etc.
Un alt factor de risc pentru sănătate, pe care l-am mai amintit, este alcoolul. Vezi partea a doua din Tema Stilul de viaţă şi sănătatea. (Va urma)
Dr. Viorel POPA
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Cultură Educație
MARȚI: SKEPSIS prezintă Domnul de Pourceaugnac, o comedie clasică, pe scena Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia
MARȚI: SKEPSIS prezintă Domnul de Pourceaugnac, o comedie clasică, pe scena Casei de Cultură a Studenților din Alba Iulia Marți, 26 noiembrie 2024, de la ora 19.00, sunteți invitați la Casa de Cultură a Studenților Alba Iulia, la spectacolul Domnul de Pourceaugnac, după Moliere, o comedie clasică din repertoriul SKEPSIS. Domnul de Pourceugnac este un […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Sportacum 4 zile
Sâmbătă, CIL Blaj – Metalurgistul Cugir, ultimul derby „de Alba” al anului | Vineri, pe „Cetate”, CSM Unirea – meci în nocturnă, CSU Alba Iulia, deplasare la Dej
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Sportacum 2 zile
CIL Blaj – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0) | Ultimul derby „de Alba” al anului, nedecis
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act