Evaluare Naţională 2013, sesiunea pentru olimpici: Vezi subiectele şi baremele la Limba şi Literatura Română

Absolvenţii claselor a VIII-a care participă la olimpiadele internaţionale au susţinut luni, 4 iunie examenul de Limba şi Literatura Română din cadrul sesiunii speciale a Evaluării Naţionale 2013. Cu toate că judeţul Alba nu are niciun reprezentant la această sesiune subiectele sunt de interes şi pentru elevii care pregătesc evaluările în perioada 25-27 iunie.

Ministerul Educaţiei organizează o sesiune specială a Evaluării Naţionale pentru absolvenţii claselor a VIII-a care participă la olimpiade şcolare internaţionale, olimpiade care se desfăşoară în timpul sesiunii normale a evaluării. Anul acesta, la sesiunea speciala s-au înscris 12 elevi. Opt participă la Olimpiada Balcanică de Matematică – juniori, iar patru la Festivalul Olimpic al Tineretului European.

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A

Anul şcolar 2012-2013

Limba şi literatura română

Varianta 6

• · Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
• · Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

Azi așa, mâine așa, poimâine se numește că-i duminică dimineață. Cine merge la sfânta biserică? Baba și cu fată-sa! Biata copilă a moșneagului, urgisită și necăjită, stă acasă și așa primește poruncă:

— Să stai și să faci mâncare, nici prea rece, nici prea fierbinte! Auzi?

— Bine.

Se duc ele la sfânta slujbă; fata moșneagului se urcă pe coșăr* și se uită. Ele cum ajung în fața pridvorului, s-apucă și ea și se duce la cei doi nucușori din grădină, răsădiți de mânuța ei, răsfirați a plâns, cu crengile frățește la pământ și, fiindcă acolo-i ședea norocul și ajutorul ei, face: „Descuieți-vă, nucușorilor!” Atunci, cât ai clipi, nici eu singur nu mai știu ce fel de lucruri scumpe auieșit de acolo: straie scumpe, cum nici la miresele împărăției nu se află, și trăsură și cai, care nici n-or fi cum s-or povesti, că lumea pentru ce are gură! Atâta numai că fata noastră, gătită așa de mândru, iacă intră și ea în sfânta biserică! Lumea socotea că-i crăiasă, nu de pe ici-de pe colea, ci crăiasa cea mai aleasă dintre crăiese! Cât despre feciorul împăratului, dumneavoastră aveți auz îndeajuns și vă puteți închipui mai bine decât mine ce fel îi juca gândul: dorul nu caută multă zăbavă, a pus stăpânire și pe inima împărătească – și adică de ce nu? – și să-l ardă focul de dor! Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură*, a ieșit, și până una-alta, a fost acasă – tot fata moșului, care acum făcea mâncare pentru babă și pentru odorul ei! […] Și mâncarea era făcută, nici prea rece și nici prea fierbinte, cum e mai bunișoară pentru izbăvit de inimă rea.

— Dar oaleu! – zice fata babei – tu nici nu știi una!

— Dacă nu-mi spui, surioară dragă!

— D-apoi tu ce mai știi! Amarnic feciorul de împărat, dar mai mândră-i crăiasa ce-a venit azi la sfânta slujbă!

— De! Dacă eu, săraca, șed numai acasă!

(Nu cânta, băiete!, basm cules de D. Furtună)

*coșăr, coșar, s.n. – (pop.) îngrăditură de nuiele; magazie

*nafură, anafură, s.f. – bucățele de pâine care se împart credincioșilor la sfârșitul liturghiei

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merge, poruncă, gătită. 6 puncte

2. Explică rolul virgulei în secvența: — Dacă nu-mi spui, surioară dragă! 6 puncte

3. Selectează două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la spațiul acțiunii. 6 puncte

4. Numeşte două moduri de expunere utilizate în text. 6 puncte

5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificația secvenței: Crăiasa cea frumoasă însă, drept să vă spun, nu s-a uitat mult la asta: ea a luat repede nafură, a ieșit, și până una-alta, a fost acasă – tot fata moșului, care acum făcea mâncare pentru babă și pentru odorul ei! 6 puncte

B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte (15-25 de rânduri), în care să caracterizezi personajul fata moșneagului din fragmentul de basm citat. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să precizezi două mijloace de caracterizare a personajului ales;

– să ilustrezi două trăsături ale personajului cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat;

– să ai un conţinut adecvat cerinţei;

– să respecți limitele de spaţiu indicate.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte, cu atenţie, textul:

La Celei, pe malul nordic al Dunării, oamenii locuiesc neîntrerupt de mii de ani. Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. Apoi, romanii au întemeiat o aşezare civilă pe care împăratul Constantin cel Mare avea să o transforme în bază militară, menită să apere podul construit peste Dunăre în anul 328. Un mileniu şi jumătate de creşteri şi descreşteri: cucerită de huni în anul 447, cetatea renaşte pe vremea împăratului Iustinian, îngenunchează sub atacurile avaro-slave din secolul al VI-lea, după care, în vremea lui Mihai Viteazul, devine un punct de rezistenţă antiotomană. Pe aceste locuri s-a ridicat aşezarea Celei, azi un cartier al oraşului Corabia. În situl* arheologic rămas ca amintire, ziduri din calcar fosilier şi cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcţii din interiorul cetăţii: termele*, mai multe locuinţe, porţi şi turnuri … Plin de copaci, de iarbă şi de flori sălbatice, locul are înfăţişarea unei grădini secrete. Dar adevărata taină se află undeva sub pământ: aşa-numita fântână secretă. Un tunel de peste 25 de metri coboară, oblic, spre un izvor aflat la 18 metri adâncime.

(Mihaela Stănescu, Poveştile pământului ars, în revista Descoperă)

*sit (arheologic), s.n. – așezare arheologică; loc în care se efectuează săpături arheologice

*terme, s.f., pl. – băi publice la romani 

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

– numele unui împărat de care se leagă istoria locului descris;

– rolul cetăţii Sucidava în vremea lui Mihai Viteazul. 4 puncte

2. Scrie numele autorului și titlul articolului din care este extras fragmentul dat. 4 puncte

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Pe aceste locuri s-a ridicat așezarea Celei, azi un cartier al orașului Corabia. 4 puncte

4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: […] zidurile din calcar fosilier și cărămidă romană, dezvelite cu migală de către arheologi, conturează feluritele construcții din interiorul cetății. 4 puncte

5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii, care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava. 4 puncte

6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare să. 4 puncte

B. Redactează o scurtă naraţiune de 80-150 de cuvinte (10-15 rânduri), în care să prezinţi o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei excursii la un obiectiv istoric. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:

– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;

– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;

– să ai un conţinut adecvat cerinţei;

– să respecţi limitele de spaţiu indicate.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

Limba şi literatura română

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 6

• · Se punctează oricare alte formulări / modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• · Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.

Nu se acordă fracţiuni de punct.

• · Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total acordat pentru lucrare.

SUBIECTUL I (42 de puncte)

A. 1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: merge – se duce, pleacă; poruncă – ordin, dispoziție; gătită – împodobită, aranjată) 3x2p=6 puncte

2. explicarea rolului virgulei în secvența dată (de exemplu: marchează grafic despărțirea unui substantiv în cazul vocativ de restul enunțului) 6 puncte

3. câte 3 puncte pentru selectarea a două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la spațiul acțiunii (de exemplu: stă acasă; în sfânta biserică) 2x3p=6 puncte

4. câte 3 puncte pentru numirea a două moduri de expunere utilizate în text (de exemplu: naraţiunea, dialogul) 2x3p=6 puncte

5. prezentarea adecvată a semnificației secvenței, în limitele de spațiu indicate 6p./prezentarea parțial adecvată a semnificației secvenței, în limitele de spațiu indicate 3p./încercare de prezentare a semnificației secvenței 1p. 6 puncte

B. – câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două mijloace de caracterizare a personajului indicat 2x2p=4 puncte

– câte 2 puncte pentru ilustrarea oricăror două trăsături ale personajului, cu exemple adecvate, selectate din fragmentul citat 2x2p=4 puncte

– adecvarea conținutului la cerință (claritatea și coerența ideilor; echilibru între componentele compunerii) 2p./conținut parțial adecvat 1p. 2 puncte

– respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A. 1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a celor două enunţuri cerute (de exemplu: Istoria locului se leagă de numele împăratului Constantin cel Mare.; Cetatea Sucidava a fost un punct de rezistenţă antiotomană în vremea lui Mihai Viteazul.) 2x2p=4 puncte

2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autorului și a titlului articolului 2x2p=4 puncte

3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (pe – prepoziție simplă; aceste – adjectiv pronominal demonstrativ; azi – adverb de timp; Corabia – substantiv propriu)

4x1p=4 puncte

4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (conturează – predicat verbal; feluritele

– atribut adjectival) 2x2p=4 puncte

5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a fiecărei propoziţii din fraza dată (Populaţiei neolitice i-au luat locul dacii; care au înălţat aici una dintre cetăţile lor: Sucidava) 2x1p=2 puncte

– precizarea felului propoziției subordonate transcrise: propoziţie subordonată atributivă 2 puncte

6. construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin conjuncţia subordonatoare să 4 puncte

– 1 punct pentru construirea unei fraze alcătuite din două propoziţii

– 3 puncte pentru construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate introduse prin conjuncţia subordonatoare să

B. – relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor 4p./relatarea unei întâmplări, fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor 2p. 4 puncte

– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal

2x2p= 4 puncte

– adecvarea conţinutului la cerinţă (claritatea şi coerenţa ideilor; echilibru între componentele compunerii) 2p./conţinut parţial adecvat 1p. 2 puncte

– respectarea limitelor de spaţiu indicate 2 puncte

12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:

– unitatea compoziţiei 1 punct

– coerenţa textului 2 puncte

– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului 2p./adecvarea parţială 1p. 2 puncte

– ortografia (0-2 erori-3p./ 3 erori – 2p./ 4 erori – 1p./ 5 sau mai multe erori – 0p.) 3 puncte

– punctuaţia (0-3 erori-2p./ 4 erori – 1p./ 5 sau mai multe erori – 0p.) 2 puncte

– aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct

– lizibilitatea 1 punct

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI