Comuna Cricău – marea câştigătoare a concursului Cultură pentru Cultură

Pasiunea, entuziasmul. perseverenţa, îndărjirea, ambiţia pe care Festivalul-concurs „Cultură pentru cultură” le trezeşte şi le întreţine în rândul participanţilor dar şi în cel al simplilor spectatori care se transformă la fiecare spectacol în susţinători ai uneia sau alteia dintre echipele participante, s-a văzut cu vârf şi îndesat la etapa finală a ediţiei din acest an, cea de-a şasea. Găzduită, aşa cum s-a împământenit obiceiul de comuna Avram Iancu, în cadrul marii sărbători tradiţionale „Târgul de Fete de pe Muntele Găina” care face şi ea, fără a umbri deloc renumele Crăişorului Munţilor, faima localităţii, etapa finală a adus la start echipele comunelor Sâncel, Sâlciua, Cricău, Fărău şi Doştat. Juriile celor trei secţiuni ale concursului – spectacol artistic, expoziţie etnografică, gastronomie au avut nevoie de multă acribie pentru a reuşi să facă o departajare a echipelor, în final diferenţele dintre ele fiind de doar 3-4 puncte. În cei câţiva ani care au trecut de la debutul acestui festival-concurs evoluţia echipelor participante atât sub aspectul prezentării în scenă a tradiţiilor locului concretizate în obiceiuri, cântece, dansuri, costum popular dar şi a expoziţiilor etnografice şi gastronomice este evidentă. Cu greu poţi descrie bogăţia fiecărei expoziţii, modul de prezentare dar şi micile-mari trucuri cu care fiecare comună a încercat să iasă în evidenţă: o masă tradiţională (comuna Cricău), completarea expoziţiei etnografice cu o machetă în miniatură a imobilului care o găzduieşte pe cea permanentă la Sălciua. Mai trebuie remarcată şi grija pentru detaliile de costum şi port popular evidenţiată prin modul în care femeile şi-au împletit părul, aşa ca bunicile şi străbunicile lor. Sufletul expoziţiei comunei Sălciua, creatoarea populară Olivia Tima, membră a Academiei Artelor Tradiţionale din România, mi-a spus cu tristeţe, atunci când i-am admirat costumul popular migălos lucrat, că foarte puţini sunt cei care mai caută un costum valoros şi care să respecte „canoanele” tradiţiei. O cămaşă lungă, cusută într-un punct atât de mic încât de la mai mult de un metru distanţă pare desenat, costă circa 30 de milioane de lei, iar pentru realizarea lui doamna Tima (şi alţii ca dânsa) muncesc circa a jumătate de an. Nici măcar soliştii de muzică populară nu sunt interesaţi de astfel de creaţii considerându-le poate prea scumpe. Dar ei câştigă „la o cântare” de o oră, maximum două, 30 de milioane sau mai mult. Revenind, să remarcăm ideea celor de la Doştat de a-şi începe spectacolul cu obiceiul „Butea feciorilor” care înainte de a ajunge pe scenă a avut un moment de derulare în mijlocul spectatorilor. Juriile au decis însă, ce şi cum, iar în urma cumulării punctajelor locul întâi i-a revenit comunei Cricău, urmată de Doştat, Fărău, Sălciua şi Sâncel. Merită cu toţii felicitări, aşa cum aceleaşi felicitări le merită organizatorul concursului Consiliul judeţean Alba dar şi gazdele din comuna Avram Iancu. Seara a fost completată de spectacolul de folclor susţinut de Ansamblul folcloric al judeţului Alba, Ansamblul folcloric „Oştenaşii” din comuna Basarabi (Dolj), Ansamblul folcloric „Căluşarii” din Stoieneşti „Olt”, Ansamblul folcloric din Hodoc, judeţul Mureş şi soliştii vocali Sava Negrean Brudaşcu, Veta Biriş şi Nicolae Rusan.
Sincer, dimineaţa în jurul orei 9.00 când am ajuns în comuna Avram Iancu, şi sub cunoştinţa atenţionării de vreme rea, dar şi sub aceea a efectelor crizei economice care mai potolesc cheful de plimbare, nu credeam că manifestarea va avea o participare numeroasă. Parada Portului Popular începută la ora 9.30 şi care a parcurs strada principală din comună a fost vizionată mai ales de comercianţii veniţi la târgul Găinii şi doar de câţiva localnici sau turişti. Încet, încet însă, pe măsură ce timpul trecea şi localnicii îşi terminau treburile prin gospodărie, iar cei de mai departe ajungeau şi ei, poiana în care a fost amenajată scena şi expoziţiile comunelor s-a umplut de lume. Strada principală a devenit şi ea un conglomerat de oameni şi maşini.
lNatură şi aventură pe Muntele Găina
În dupăamiaza zilei de sâmbătă ruta de urcare spre Muntele Găina s-a animat şi ea. Asta în ciuda avertismentului de ploaie lansat de meteorologi pentru noaptea de sâmbătă spre duminică. Un avertisment care, de altfel, s-a şi materializat fără a impieta însă asupra desfăşurării programului zilei de duminică pe vârful Muntelui Găina. Odată cu decizia organizatorilor de a muta centrul de greutate al manifestării în comuna Avram Iancu, la poalele Muntelui Găina, decizie care coincide cu cea de a se desfăşura întotdeauna aici, etapa finală a Festivalului-concurs „Cultură pentru Cultură”, pe Muntele Găina urcă mai mult tinerii iubitori de natură şi aventură, pentru că este o adevărată aventură să-ţi petreci noaptea într-un cort la temperaturi uneori sub 10 grade Celsius şi, de multe ori, ascultând ropotul ploii. Aşa s-a întâmplat şi de această dată. Sigur că există şi varianta de a urca pe munte dis-de-dimineaţă, dar pentru asta trebuie să te trezeşti cu noaptea-n cap sau să găseşti cazare în comuna Avram Iancu unde există foarte puţine pensiuni.
Dar, cum spuneam, vremea rea nu a adus nicio modificare programului anunţat astfel încât temerarii, 3-4.000, au avut parte pe munte, sâmbătă seara, de un concert destinat evident tinerilor, de aprinderea focului de tabără şi un foc de artificii.
Duminică dimineaţa, manifestarea a debutat aşa cum se obişnuieşte cu un TE DEUM la Crucea Iancului şi cu o depunerea de coroane de flori din partea oficialităţilor judeţului Alba: preşedintele CJ Alba Ion Dumitrel. prefectul judeţului Alba Ştefan Bardan, primarul comunei Avram Iancu – Sandu Heler, senatorul PDL Alexandru Pereş, vicepreşedintele CJ Alba Alin Cucui, deputatul Corneliu Olar, cărora li s-au adăugat cele ale judeţului Arad şi preşedintele Societăţii culturale „Avram Iancu”, Virgil Bercea. Tradiţia nu a lipsit nici de pe Muntele Găina unde a fost amenajată expoziţia meşterilor populari din judeţul Alba, Hunedoara, Cluj, Arad. Între meşterii populari merită să fie amintiţi meşterii olari din Târnăviţa (Arad) care an, de an au urcat muntele, fără nicio excepţie. Cu toţii au primit din Partea Consiliului Judeţean Alba diplome de recunoaştere a priceperii lor. Şi dacă îi amintim acum pe cei mai fideli participanţi la această manifestare să-l menţionăm şi pe maestrul coregraf Viorel Nistor, tot din Arad, Spectacolul folcloric de pe Muntele Găina a fost extrem de gustat de cei care înfruntând frigul şi ceaţa au rămas până la final. El a fost susţinut de Ansamblurile folclorice din Alba şi Arad şi de soliştii vocali Traian Jurchelea, Mirela Mănescu, Nicolae Furdui Iancu acompaniaţi de grupul instrumental Crai Nou. În finalul acestor rânduri fac o remarcă, unul dintre cele cinci judeţe care se învecinează în zona Muntelui Găina, am numit judeţul Bihor, a lipsit cu desăvârşire.
Anca DINICĂ
Valerian NEGRU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI